Cancelarul Austriei, despre OUG: Nu spun eu firmelor austriece ce să facă. Unii investitori ar putea să îşi strângă lucrurile şi să plece

El a precizat că nu își face griji în privința firmelor din țara sa și nici nu le poate spune ce să facă, dar este îngrijorat pentru mediul economic românesc pentru că a văzut deja ce s-a întâmplat cu bursa, conform Hotnews.

”Ca să fiu cinstit, nu-mi fac griji pentru firmele austriece. Ar putea să-și strângă lucrurile să plece, dar nu-mi fac griji pentru firmele austriece. Dacă e să-mi fac griji, mi-aș face pentru mediul economic românesc, pentru România ca mediu de investiții. De la anunțarea acestor idei înțeleg că s-au întâmplat lucruri la bursă. Lucrurile au evoluat într-o anumită direcție. S-au retras investitori. Retragerea de investitori străini înseamnă și pierderi de locuri de muncă. Anumite modalități de stabilire a impozitelor influențează prețurile finale la consumatori. Dacă cineva vrea să se gândească la binele mediului economic, ar trebui să se gândească la niște măsuri care nu doar sună bine, nu să se ajungă în finalul zilei ca oamenii să nu-și permită niște prețuri”, a spus Kurz, întrebat cum comentează măsurile fiscale anunțate de guvernul de la București.

Oficialul a completat că totul depinde de ce va hotărî Guvernul și Parlamentul român.

La insistențele presei, el a adăugat însă că nu poate vorbi în numele firmelor din țara sa. ”Nu sunt firme cărora guvernul austriac să le spună ce să facă. Sunt firme libere, pe piața liberă și decid singure ce să facă. Nu sunt legate de o anumită țară, dar o politică atrăgătoare întotdeauna atrage investițiile. (…) Nu e ceva ce decid eu .Eu mă gândesc la oamenii care ar risca să își piardă sursele de venit. Este bine ca decizia să aibă în vedere ce se întâmplă la sfârșitul zilei”, a comentat el.

Austria asigură Preşedinţia Uniunii Europene, poziţie care va fi ocupată de România începând cu 1 ianuarie şi este posibil ca vizita să fi fost anunţată de masi mult timp, dar cancelarul austriac soseşte la Bucureşti exact în ziua în care în care Guvernul României vrea să adopte o odonanţă de urgenţă cu măsuri dure pentru mediul de afaceri. Iar cele mai afectate sectoare sunt cel bancar, cel petrolier şi cel al telecomiunicaţiilor.  

Una dintre cele mai importante măsuri vizează o ”taxă pe lăcomie” care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. „Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă”, a explicat ministrul Finanţelot, Eugen Teodorovici.

La o zi după anunţ, băncile din România cotate la Bursă au pierdut până la 20%. Cel mai mare grup bancar din România este BCR, deţinut de Erste Bank, iar o altă bancă de top este Raiffeisen. Acţiunile cele două grupuri s-au depreciat pe pieţele externe, subsidiarele din România nefiind cotate pe piaţa locală. “Deciziile din trecut ale guvernelor din regiunea Europa de Est scot în evidenţă cum acţiunile dintr-o ţară pot avea efecte asupra întregii industrii bancare. Grupurile bancare austriece Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, care sunt printre cele mai afectate de măsurile din România, au suferit deja pierderi mari de pe urma măsurilor vizând băncile adoptate de autorităţile din Ungaria” scria Bloomberg, după declaraţia lui Teodorovici.

Pe de altă parte, noul pachet de taxe va lovi direct cea mai mare companie petrolieră din România, Petrom, care este deţinută de OMV, cea mai mare întreprindere industrială din Austria, la care cei mai importanţi acţionari sunt statul austriac şi fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi.

Compania este afectată direct de intenţia de plafonare a preţurilor la gaze, la 68 de lei MWh, timp de trei ani, aproape jumătate din nivelul preţului de piaţă de la hub-ul autriac de gaze şi mult sub preţul de piaţă din România. În paralel, Petrom este vizată de noi iniţiative parlamentare care vor să sporească şi mai mult taxele pe care compania petrolieră trebuie să le vireze bugetului de stat.

OUG care conţine aceste măsuri trebuia adoptat joi, dar, după mai multe discuţii în coaliţie, ar putea fi adoptat vineri, când va avea loc o nouă şedinţă de Guvern, cel puţin potrivit declaraţiilor de până acum.  Aspru criticat de toate organizaţiile mediului de business, proiectul de OUG nu este însă printre cele de pe lista oficială cu actele normative care ar putea fi adoptate de Guvern pe 21 decembrie.