Când și cum vor fi despăgubiți foştii proprietari ai caselor naţionalizate

Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Procedura este introdusă în proiectul de lege privind acordarea de despăgubiri pentru imobile naţionalizate, avizat, în primă lectură, la nivelul Guvernului.

În varianta iniţială, cuantumul plăţilor în numerar care puteau fo obţinute după 2017 se ridica la maximum 10%.

Forma modificată a proiectului mai prevede că, în cazul restituirii în natură a imobilelor, noul proprietar este ţinut să ramburseze valoarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse acestora. Până la rambursarea valorii îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse imobilelor care se restituie, deţinătorii acestora exercită dreptul de retenţie cu privire la imobile.

Documentul stabileşte că imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură şi că, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, compensarea prin puncte, în valoare de câte un leu, este singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă.

În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este tot compensarea prin puncte.

În vederea valorificării punctelor acordate, se constituie Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului. Fondul naţional se constituie iniţial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în natură, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, afectate acordării de măsuri compensatorii, dar se poate completa cu alte imobile proprietate a statului, la propunerea instituţiilor publice deţinătoare.

Până la data de 1 iulie 2014, Agenţia Domeniilor Statului publică pe pagina de internet şi transmite Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor lista imobilelor din Fondul naţional. Lista se completează cu imobilele care se transmit în proprietatea privată a statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului. Terenurile puse la dispoziţia comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foştilor proprietari până la data de 1 ianuarie 2016 intră, de drept, în Fondul naţional şi sunt afectate valorificării punctelor acordate.

Până la data de 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional, aşa cum rezultă prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a noii legi. Pentru imobilele trecute in Fondul naţional ulterior, valoarea se publică in termen de 30 de zile.

Punctele acordate prin decizia de compensare vor putea fi valorificate prin achiziţionarea la licitaţia publică naţională de imobile din Fondul naţional, începând cu data de 1 ianuarie 2016, iar în termen de 3 ani de la primirea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul care face dovada că a participat la cel puţin două licitaţii naţionale de imobile poate opta pentru valorificarea
punctelor şi în numerar.

În acest sens, deţinătorul poate solicita, anual, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% (faţă de 10% în varianta iniţială) din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile, iar ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate.

Sumele se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere

Punctele netransformate în numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.

Prin cereri de retrocedare se înţelege notificările formulate în temeiul Legii nr.10/2001, Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr.1/2000, Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor, dar aflate în curs de soluţionare la entităţile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Persoana care se consideră îndreptăţită este cea care a formulat şi depus, în termen legal, la entităţile învestite de lege, cereri din categoria celor care nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a noii legi.

„Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei legi. De prevederile prezentei legi pot beneficia şi persoanele care au pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului cereri a căror analiză a fost suspendată în temeiul hotărârii pilot pronunţată în cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României”, se arată în document.

Va fi instituit un termen de decădere de 90 de zile în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale. Termenul poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptăţită sau a reprezentantului legal, prin decizia conducătorului entităţii învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 60 zile, în situaţia în care persoana care se consideră îndreptăţită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituţii.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ – teritoriale se constituie, prin ordin al prefectului, Comisia locală pentru inventarierea terenurilor, iar în termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia întocmeşte situaţia terenurilor agricole şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ– teritorială. Până la întocmirea situaţiei centralizatoare se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile judeţene de fond funciar, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii bunurilor.

În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii, comisiile locale de fond funciar au obligaţia de a centraliza toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesară în vederea finalizării procesului de restituire.

Până la data de 1 martie 2014, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va realiza, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren, iar comisiile locale şi judeţene de fond funciar au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016.

În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va atribui alt amplasament, în următoarea ordine: pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar, pe islazul comunal, după schimbarea categoriei de folosinţă a acestuia potrivit nevoilor autorităţii publice locale, pe terenul proprietate publică sau privată a statului, administrat pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, staţiuni de cercetare şi alte instituţii publice, pe terenul proprietate publică sau privată a statului, administrat de institute, staţiuni de cercetare și instituţii publice pe raza localităților învecinate, aflate în acelaşi judeţ

Pentru terenul aflat însă pe isazul comunal, categoria de folosinţă şi regimul juridic se pot schimba numai cu acordul populaţiei cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum.

Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren.

În situaţia în care pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu există teren forestier disponibil, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe terenuri forestiere situate pe raza altor unităţi administrativ–teritoriale din judeţ.

Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluarii abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, se soluţionează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiţia ca această suprafaţă să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a noii legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează: în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2500 de cereri, în termen de 24 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2500 şi 5000 de cereri; în termen de 36 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri.

Termenele curg de la data de 1 ianuarie 2014.

În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, care va funcţiona în subordinea Cancelariei premierului.

Documentul mai prevede că, în cazul restituirii în natură a imobilelor, noul proprietar este ţinut să ramburseze valoarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse acestora. Până la rambursarea valorii îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse imobilelor care se restituie, deţinătorii acestora exercită dreptul de retenţie cu privire la imobile.

În acelaşi timp, persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor ce fac obiectul legilor de restituire vor fi obligate să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 5 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia, iar o copie va fi transmisă şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Proiectul include şi un capitol distinct cu reguli de impozitare, în care se arată că acordarea punctelor stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau al moştenitorilor legali sau testamentari ai acestuia precum şi realizarea creanţelor asupra statului român de către persoanele fizice respective prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică sau valorificarea punctelor în numerar nu generează venituri impozabile,, dar că, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, veniturile obţinute de contribuabilii persoane fizice, persoane juridice şi orice alte entităţi, altele decât foşti proprietari, moştenitori legali sau testamentari ai acestora, din realizarea creanţelor asupra statului român prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică sau valorificarea punctelor în numerar, sunt venituri impozabile.

„În cazul în care sunt realizate creanţe asupra statului român prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică, impozitul datorat se calculează, prin aplicarea unei cote de 85% asupra bazei impozabile. Baza impozabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea punctelor acordate şi preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei. În cazul în care din documente nu rezultă preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei, baza impozabilă este valoarea punctelor acordate”, se arată ăn document.

Persoanele în cauză au obligaţia de a depune declaraţia de impunere pentru venitul realizat la organul fiscal competent şi de a achita impozitul în termen de 15 zile de la data eliberării procesului verbal de adjudecare. Prin excepţie, înscrierea în Cartea funciară se face pe baza depunerii dovezii privind plata impozitului.

În cazul în care sunt realizate creanţe asupra statului român prin valorificarea punctelor în numerar, în condiţiile prezentei legi, impozitul datorat se calculează, prin aplicarea unei cote de 85% asupra bazei impozabile. Baza impozabilă reprezintă diferenţa dintre suma încasată şi preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei. În cazul în care din documente nu rezultă preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei , baza impozabilă reprezintă suma încasată.

Impozitul se calculează prin reţinere la sursă, la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri şi reprezintă impozit final. Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat în termen de 3 zile lucrătoare de la data reţinerii.

Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.