Când se poate prăbuşi sistemul de pensii de stat şi ce poţi face de acum să te protejezi

Deficitul probabil al bugetului de pensii pe 2015, de 20 de miliarde de lei, a fost prognozat de Consiliul Fiscal abia pentru 2017, ceea ce înseamnă că deşi economia a ieşit din criză de doi ani, echilibrele se restabilesc greu, iar revenirea la un excedent al sistemului de pensii devine tot mai puţin probabilă înainte să survină o eventuală nouă perioadă de recesiune. Anul probabil ar fi chiar în 2020, dacă se ţine seama de ritmul istoric de alternanţă a creşterilor cu recesiunile, de şapte – opt ani. Iar atunci finanţarea dificilă va redeveni foarte dificilă.

Astfel că, dacă nu în următoarea recesiune, atunci cel târziu în 2050 sistemul ar putea deveni nesustenabil. Atunci românii vor fi în ţară cu circa patru milioane mai puţini, potrivit raportului ONU dedicat în acest an problemelor populaţiei lumii.

Şi dacă în 2015 este greu, când economia creşte cu 3%, iar deficitul este de peste patru miliarde de euro  (circa 2,7% din PIB), dificultăţile ar fi şi mai mari atunci când economia ar fi în recesiune. Contraargumentul la această afirmaţie ar fi că încă nu s-au arătat efectele reducerii fiscalităţii, care ar trebui, teoretic, să ducă la creşterea numărului de salariaţi, respectiv a contribuţiilor la sistemul de pensii.

Dificultăţile vin mai ales din amplificarea disproporţiilor dintre numărul de salariaţi plătitori de contribuţii la pensii şi cel de pensionari beneficiari.

Guvernul însuşi recunoaşte dificultăţile: „Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele în vârstă de muncă (15-64 de ani) creşte semnificativ, ceea ce înseamnă că în perspectiva următorilor ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile”, se spune în Programul de convergenţă cu criteriile europene de performanţă pe perioada 2015 – 2018.

România are a doua cea mai drastică probabilitate de scădere a populaţiei din lume. Numărul românilor locuitori ai ţării ar putea scădea cu peste 22%, până la 15,2 milioane de suflete în 2050, iar depopularea ţării va fi mai degrabă efectul emigraţiei, decât a creşterii mortalităţii.

Dintre cei peste 15 milioane de români care vor mai fi în ţară în 2050, circa 45% vor avea peste 60 de ani, iar 8,7% peste 80 de ani şi 49% ar urma să le plătească pensiile. Proporţiile vor fi fost răsturnate faţă de situaţia actuală, când 60% plătesc pensiile a 28,5%, potrivit raportului ONU. Înseamnă că vor fi tot mai puţini viitori salariaţi care să plătească peste 30 – 35 de ani, pensiile celor care acum au vârsta lor. Faptul că Bulgaria este cotată cu o scădere probabilă mai mare – nu îi poate încuraja pe tinerii de azi să spere că Statul Român va avea din ce să le plătească pensiile.

Paliative

Economisirea şi investiţia economiilor par,  în general, singurele soluţii, dar sunt greu de aplicat în practică.

„Persoanele care sunt astăzi foarte tinere 30 – 40 de ani nu pot spera la mai mult de 10-15% rată de înlocuire din sistemul public. Astfel că este important să se gândească cât mai din timp la un sistem alternativ de economisire”, spune Mihai Bobocea, reprezentantul Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat.

Sistemul de pensii private nu arată decât potenţialul de a ameliora problemele. „O contribuţie lunară de 300 de lei la un fond de pensii facultative într-un orizont de 35 de ani şi la un randament mediu anual de 5%, ar genera încă 300 de euro pe lună, care s-ar adăuga la valoarea pensiei timp de 20 de ani”, a calculat, mai optimist, Alexandru Voicu, director la Certinvest Pensii.

ECONOMICA.NET mai dispune şi de alte calcule:

Pentru a avea circa 67.000 de lei în momentul ieşirii la pensie, peste 30 de ani, ar fi nevoie să economisim până atunci aproximativ 45 de lei pe lună, la un randament mediu anual de 8%. Puţine fonduri de investiţii au avut un randament atât de mare în ultimele 12 luni.

Sau: Pentru a avea, la pensie, 60% din venitul mediu lunar înregistrat în perioada activă, trebuie să economisim peste 20% din venituri, timp de 35 ani.

Transferurile de la Bugetul de stat la bugetul de pensii publice au fost de 10 miliarde de lei pe primul semestru din 2015 şi deficitul sistemului de pensii ar putea creşte până la 20 de miliarde în acest an, de la 13,2 miliarde anul trecut şi de la 12 miliarde în 2013, potrivit estimărilor disponibile.

Pericolul

Pericolul ca următoare perioadă de recesiune să prindă sistemul de pensii pe deficit este tot mai mare. Problemele de finanţare a oricărui deficit sunt mult mai mari în perioadele de recesiune, când creditele sunt mai greu de obţinut chiar şi la dobânzi mai mari.

În 2007, sistemul a fost pe excendent (1,5 miliarde), dar sistemul tot a avut mari probleme de finanţare în anul următor, 2008, primul al crizei, ca şi în următorii ani. Doar Curtea Constituţională a oprit Guvernul să reducă pensiile, dar tot s-au găsit alte căi de creştere a fiscalizării pensiilor. Rezultatul a fost că deficitul sistemului de pensii a tot crescut, până la 10,7 miliarde de lei în 2010 şi la 13,1 miliarde de lei în 2013.