Până acum, mai multe instituţii de credit au făcut diverse contestaţii la notificările trimise de avocaţii sau executorii judecătoreşti ai debitorilor bancari. Printre ele se numără BCR, Unicredit, Bancpost, KRUK, etc.
Alte bănci însă nu au depus nici un fel de contestaţie la notificări. Unele dintre ele au răspuns însă că refuză darea în plată sau că nu sunt ei creditorii. Altele au dat declaraţii că vor accepta darea în plată doar în cazurile sociale, iar în celelalte cazuri vor contesta legea la Curtea Constituţională. Cele mai multe bănci însă tac.
La sfârşitul săptămânii viitoare expiră termenul până la care primii debitori trebuiau să aştepte un verdict din partea băncii. Doar 30% din notificări au fost contestate şi până acum nu se ştie decât de două cazuri care au fost acceptate de către bancă pentru darea în plată.
În acest context, este de aşteptat ca mare parte dintre băncile care nu au avut până în acest moment nici un fel de reacţie să aştepte să fie date în judecată de proprii clienţi pentru a avea motiv să ridice excepţia de neconstituţionalitate a legii în instanţa la care a fost dată în judecată.
Dacă judecătorul instanţelor de drept comun decide că motivaţiile ridicate de bănci sunt rezonabile, avalanşa cererilor va lua drumul Curţii Constituţionale, care, după ce va solicita opinia Camerei Deputaţilor, Senatului, Avocatului Poporului şi judecătorilor despre efectele acestei legi o poate declara sau nu constituţională. Toate aceste demersuri durează de obicei între trei şi şase luni.
Aşa cum a declarat Stan Tirnoveanu, Partener Senior la societatea de avocaţi Zamfirescu Racoţi & Partners, băncile pot cere excepţia de neconstituţionalitate în baza articolului 7 prin contestaţie la notificare, şi a articolului 8, când instituţiile de credit pot respinge obligaţia de a primi darea în plată.
Băncile pot ataca legea 77/2016 prin trei articole din Constituţie
Avocatul susţine că băncile au la îndemână cel puţin trei articole din Constituţie în baza cărora pot cere neconstituţionalitatea legii: ”În articolul unu există un aliniat care face referire la siguranţa actului juridic (n.r. – contractul între părţi poate fi asimilat), articolul 15 din Constituţie legiferează principiul retroactivităţii, iar articolul 44 este cel care protejează dreptul la proprietate. În cazul acestei legi nu banii sunt importanţi, ci principiile”, subliniază Stan Tîrnoveanu.
Profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir precizează că „orice decizie a Curţii Constituţionale are efecte doar pentru viitor, de aceea conflictele juridice de natură constituţională au şanse să producă inegalităţi de regim juridic”. Declaraţia profesorului de drept constituţional înseamnă că, pentru cei care au apucat să dea casa în plată, o eventuală declarare a legii ca fiind neconstituţională nu mai are niciun efect.
Stan Tîrnoveanu precizează la rândul său că declararea neconstituţionalităţii legii se va aplica doar celor care nu au dat în plată până la data respectivă. Tot el a precizat că, din momentul în care instanţa de drept comun a trimis dosarul la Curtea Constituţională, soluţionarea acestuia durează între trei şi şase luni, după cum demonstrează practica de până acum.