Când va avea România o bursă a cerealelor, care să dea preţul corect indiferent de sezon

„Fermierii mici şi mijlocii de cereale trebuie să se asocieze şi să ceară certificate de depozit de la depozitarii de cereale licenţiaţi, pentru a asigura o piaţă eficientă a cerealelor, în ringul specializat al Bursei Române de Mărfuri (BRM), şi a obţine un preţ corect de piaţă”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele BRM, pentru ECONOMICA.NET.

Fermierii mici şi mijlocii acoperă circa 85% din producţia de cereale a României, potrivit oficialilor BRM. Astfel că asociaţiile producătorilor de cereale ar putea exercita o presiune semnificativă asupra autorităţilor, pentru a face funcţională legea privind certificatele de depozite.

„Este necesară o echilibrare între capacitatea de a intra în piaţă şi nevoia de a intra. Pe de o parte cei care ar fi interesaţi să intre în piaţă, ca să obţină preţuri mai mari (producătorii vânzători), trebuie să înţeleagă mecanismele bursei. Pe de altă parte, cumpărătorii, care înţeleg aceste mecanisme, nu sunt interesaţi să le folosească, pentru că acum fac achiziţiil la preţuri mici. Asociarea celor dinâi este soluţia pentru problemele lor”, spune Septimiu Stoica.

Preţul cerealelor este uşor de manipulat în sezonul recoltei, când oferta este mare, iar fermierii mici nu riscă să depoziteze.

Certificatele de depozit ar permite deţinătorilor pe de o parte să vândă volume de cereale mai mari şi în afara sezonului, echilibrându-se tendinţele preţurilor. Pe de altă parte, certificatele de depozit ar putea fi folosite ca garanţii de către fermieri, la finanţarea  producţiei viitoare.

În 10 iulie 2014 a apărut în Monitorul  Oficial Legea 101/2014 „privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea”, dar nu s-au făcut simţite semnele lansării ringului cerealelor din Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Mecanismul „pieţei albe”

După ce certificatele de depozit intră în sistem, ele au valoare de titlu şi pot fi tranzacţionate pe platforma BRM.

„Practic aceste certificate constituie piaţa albă (ca opoziţie la piaţa gri, manipulată de cei care cumpără cereale de la fermieri, n.r.). Pe baza certificatelor se dau credite, şi de aceea ele sunt monitorizate atent şi pot fi tranzacţionate. Tranzacţionarea lor va nivela variaţiile de preţurile între sezoane şi va scădea speculaţiile de preţuri. Fermierii nu mai vor fi nevoiţi să-şi vândă marfa pe nimic la recoltă. De asemena, va creşte gradul de capitalizare al fermierilor, fapt ce se va repercuta în investiţii în calitatea cerealelor”, a declarat şi Bogdan Constantin Iliescu, şeful diviziei Agricultură a BRM.

Pe de altă parte, jucătorii mici şi nu marii jucători de pe piaţa autohtonă de cereale trebuie convinşi să intre la Bursă.

„Nu vor intra niciodată, deoarece aceştia se substituie burselor. Ei fac creditarea, ei au logistica şi au exportul. Oricine intra în sistemul lor este înlăturat”, a explicat Bogdan Iliescu, pentru ECONOMICA.NET.

O bursă de cereale funcţionează corect, pentru că are în spate casă de clearing (instituţia care decontează şi compensează  fluxurile de marfă cu cele de bani) şi are posibilitate de hedging (operaţiuni de acoperire de risc de preţ sau de fenomene defavorabile).

„Certificatele de depozit cu schemă de garantare funcţionează şi se intervine asupra fenomenului evaziunii fiscale”, mai spune oficialul BRM.

România a ajuns al treilea cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, către lumea a treia

Istorie

După ce şi-a recăpătat statutul de grânar al Europei (şi nu numai), piaţa cerealelor îşi poate recăpăta reputaţia de dinainte de război, când Bursa cerealelor din Brăila era celebră pe tot continentul. 

Încă din anul 1839, în Adunarea Obştească a Ţării Româneşti, a fost pusă problema înfiiinţării unor burse de marfuri la Bucureşti şi Brăila, cu obligativitatea publicării periodice a „preţurilor mijlocii” şi a principalelor tranzacţii comerciale incheiate.

Aproape o sută de ani mai târziu, în 1906 prin Bursa Brăilei se exportau 1.161.730 tone de  cereale, faţă de numai 829.149 t prin Constanţa şi 630.940 t prin Galaţi.

Cei mai buni ani de activitate ai Bursei Brăila sunt 1910 cu 1.400.470 t şi 1911 cu 1.396.960 t cereale la export (grau, porumb, orz, ovăz, secară, mei, fasole, rapiţă).