Candidaţii la preşedinţia CE au vederi diferite cu privire la situaţia Cataloniei

Economica.net
16 05. 2014
barcelona_1_89597900

Dacă Martin Schulz (Partidul Socialiştilor Europeni) şi Jean-Claude Juncker (Partidul Popular European) şi-au exprimat rezervele în privinţa cunoaşterii acestor revendicări, Ska Keller (Verzii Europeni) şi Alexis Tsipras (Stânga Europeană) au susţinut dreptul de a decide asupra autodeterminării invocat de forţele politice naţionaliste catalane, precum şi o mai mare autonomie în cadrul statelor naţionale, consemnează sursa citată.

Mişcările naţionaliste şi secesioniste din Scoţia şi Catalonia au constituit o sursă de discrepanţe între candidaţii principalelor grupuri politice din Parlamentul European. Italiana Monica Maggioni, moderatoarea dezbaterii televizate, i-a întrebat pe fiecare dintre cei cinci candidaţi cum ar reacţiona, dacă ar fi preşedinţi ai CE, faţă de situaţiile concrete din Scoţia sau Catalonia, şi, mai precis, dacă aceştia consideră că, în cazul în care vor avea loc referendumuri pentru independenţă, aceste teritorii ar trebui să aparţină UE.

‘Este de competenţa exclusivă a Spaniei sau a Marii Britanii’, a spus candidatul PPE, Jean-Claude Juncker. El a precizat că susţine ‘respectul pentru constituţiile naţionale’. ‘Dincolo de aceasta, ca orice altă problemă, trebuie dezbătută. Cred că cel mai înţelept ar fi să nu se intervină. Este o chestiune a Spaniei, şi trebuie respectate constituţiile naţionale’, a adăugat Juncker.

‘Nu suntem un stat federal, suntem o uniune de ţări diferite. Ţările decid, pe baza constituţiilor naţionale’, a afirmat la rândul său şi candidatul PES, Martin Schulz. ‘În cazul referendumului scoţian, acesta este prevăzut în Constituţie. În alte ţări, este diferit’, a mai spus el. În acelaşi timp, el a subliniat faptul că ‘UE nu poate da un singur răspuns şi nici nu poate transfera soluţia dintr-o ţară în alta, unde Constituţia este diferită’. În sfârşit, Schulz a amintit şi de faptul că ‘dacă scoţienii decid să fie suverani, există o procedură pentru a fi membru al UE’.

Guy Verhofstadt, candidatul liberalilor europeni (ALDE), de care aparţine formaţiunea naţionaliştilor catalani (CiU), a susţinut un alt punct de vedere: ca Bruxellesul să se abţină de la a interveni. ‘Nu trebuie intervenit. Este o chestiune a spaniolilor şi catalanilor. Nu este o chestiune în care trebuie să se implice UE şi cu atât mai puţin să aibă un rol negativ, precum cel avut de José Manuel Durao Barroso’, a mai spus el.

Candidata Verzilor (care formează a patra forţă politică în Parlamentul European, în prezent) a declarat: ‘Dacă aş fi preşedinta Comisiei Europene, iar catalanii ar decide să fie independenţi, eu i-aş primi în UE’. ‘Catalanii trebuie să aibă dreptul de a decide’, a susţinut ea.

La rândul său, candidatul Stângii Europene, Alexis Tsipras, s-a declarat împotriva ‘confruntărilor dintre popoare’ şi a atras totodată atenţia asupra faptului că ‘poate în Catalonia sau Scoţia s-ar putea face ceva diferit de modificarea frontierelor, aşa cum ar fi o mai mare autonomie în cadrul statelor’.