„Credem că Ungaria va apela în final la o formă de default ca soluţie la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multă austeritate. Deşi ne aşteptăm ca Ungaria să mai rămână un timp pe acest drum, nu suntem convinşi că populaţia, şi implicit clasa politică, mai au răbdare pentru tăierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabilă”, notează analistul William Jackson de la firma britanică de consultanţă Capital Economics, într-un raport prezentat vineri.
Datoria de stat a Ungariei a ajuns la 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele emergente din Europa Centrală şi de Est. Şi sectorul privat este puternic îndatorat, cu rate de 37,7% din PIB în cazul populaţiei şi peste 72% din PIB în cazul băncilor şi companiilor nefinanciare.
Totodată, majoritatea datoriilor publice şi private ale Ungariei sunt în monedă străină – franci elveţieni în cazul populaţiei, euro în cazul companiilor. Forintul unguresc s-a depreciat în ultimii cinci ani cu 15% faţă de euro şi cu 35% faţă de franc.
Perspectivele economice ale ţării sunt constrânse de situaţia complicată din zona euro, care se confruntă de doi ani cu criza datoriilor de stat şi se află deja, potrivit estimărilor oficiale şi din sectorul privat, cu o nouă rundă de recesiune.
Astfel, statele est-europene, precum Ungaria şi România, nu pot miza, cel puţin în acest an, pe o contribuţie pozitivă semnificativă la creşterea economică din partea exporturilor.
Pe fondul problemelor din zona euro, guvernul ungar nu se poate baza pe creştere economică pentru rezolvarea problemei datoriei de stat, iar devalorizarea datoriilor prin inflaţie iese din calcul, din moment ce majoritatea împrumuturilor statului şi sectorului privat sunt în valută, notează Capital Economics.
Austeritatea sunt patronajul FMI/CE rămane ultima soluţie înainte de default, însă gravitatea situaţiei din Ungaria ar putea impune tăieri imposibil de suportat.
Guvernul Ungariei, instalat la jumătatea anului 2010, a suspendat acordul de finanţare externă încheiat cu FMI şi Comisia Europeană la finele lui 2008 şi a adoptat mai multe măsuri economice şi politici controversate, criticate de organismele internaţionale.
Aflat în faţa unei crize economice iminente, Executivul de la Budapesta a anunţat la sfârşitul anului trecut că are nevoie urgentă de un nou acord de asistenţă externă de la FMI şi CE. Instituţiile financiare internaţionale au tratat însă cu răceală Ungaria, făcând presiuni asupra guvernului pentru a determina modificarea legilor neagreate introduse în ultimul an şi jumătate.
Guvernul a cedat la mai multe cerinţe ale Comisiei, iar Ungaria va negocia în curând un nou acord cu FMI şi CE, care presupune noi măsuri de austeritate, prelungind politica de „tăieri” din ultimii ani.
Capital Economics estimează că Ungaria are nevoie de un excedent de cont curent de 3,5% din PIB în următorii cinci ani pentru a aduce cu succes datoria de stat pe o traiectorie sustenabilă.
Însă ţinând cont de perspectivele sumbre din zona exporturilor, ajustarea nu poate fi reuşită decât prin scăderea importurilor, ajutată probabil de o cerere internă foarte scăzută.
Firma de consultanţă consideră că o politică atât de dură de austeritate ar limita creşterea medie a Produsului Intern Brut al Ungariei la 1% pe an în următorii cinci ani, cu şanse mici de creare de locuri de muncă.
Aflată în cel de-al cincilea an consecutiv de „strâns cureaua”, populaţia ar putea respinge încă cinci ani de austeritate, iar clasa politică va începe în scurt timp să caute alternative.
„Anticiparea momentului schimbării de direcţie este dificilă, însă alegerile din 2014 s-ar putea dovedi punctul de cotitură”, notează Jackson.
Intrarea în default, cu efecte devastatoare asupra pieţelor financiare locale, s-ar putea dovedi soluţia preferată a Budapestei, deoarece cea mai mare parte a datoriilor este deţinută de creditorii externi.
Distribuţia variată a datoriei între sectorul public şi cel privat scade şansele guvernului de a impune un default, astfel că autorităţile ar putea opta pentru o restructurare coordonată, în negociere cu toate părţile expuse – bănci, companii. Datoria sectorului privat reprezintă cel mai important motiv de îngrijroare, astfel că va fi probabil zona vizată de procedurile de restructurare.
Băncile au fost deja obligate să accepte anumite pierderi pe creditele către populaţie prin limitarea cursului de schimb la care sunt rambursate împrumutrile în valută, însă măsura a avut un impact relativ redus, afectând puţin peste 5% din soldul total al creditelor.
Capital Economics anticipează noi măsuri asemănătoare în următorii ani, poate chiar extinderea schemei către companii şi autorităţi locale.
Astfel, băncile ungare ar putea avea nevoie de recapitalizări în valoare totală de 4% din PIB, adică aproximativ 4 miliarde euro, iar condiţiile de creditare vor rămâne probabil foarte dificile.
Default-ul va declanşa vânzări în masă pe piaţa obligaţiunilor şi cea valutară, însă poate pregăti terenul pentru revenirea la creştere economică, conchid analiştii Capital Economics.