Capitalismul de stat: Fake it till you make it

Ca scurt istoric, acest departament a fost înființat prin reorganizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, care era finanțat prin bugetul Ministerului Economiei și avea atribuții specifice, în principal, în domeniul privatizării operatorilor economici, precum și prin preluarea atribuțiilor Departamentului pentru Energie în domeniul privatizării. Astfel, noul departament a fost constituit tot ca unitate în subordinea Ministerului Economiei, având, de fapt, același rol ca al Oficiului, acela de coordonator în elaborarea și monitorizarea implementării strategiilor de privatizare pentru operatorii economici cu capital de stat. Motivele oficiale ale acestei schimbări formale au fost diverse. S-a invocat nevoia de asigurare a unității și coerenței procesului de privatizare, astfel încât să se asigure eficienizarea și rentabilizarea companiilor de stat, care să devină competitive pe piețele pe care acestea activează, atât la nivel național, cât și la nivel regional.

În Nota de fundamentare s-a făcut referire și la faptul că există structuri cu atribuții în domeniul privatizării operatorilor economici și în cadrul altor autorități, ca Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Agriculturii sau Autoritatea pentru Administrarea Participațiilor Statului. De asemenea, motivul care a generat și caracterul “urgent” al propunerii legislative a fost că se impunea adoptarea unor măsuri rapide pentru asigurarea respectării întocmai și la termen a prevederilor angajamentelor statului român referitoare la privatizarea și restructurarea operatorilor economici, asumate față de Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. Unele dintre acestea aveau termene de realizare până în semestrul al II-lea al anului 2014, precum cele referitoare la privatizarea și restructurarea Societății Comerciale „Complexul Energetic Oltenia” – S.A., Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – S.A. București, ambele deținute de statul român prin Ministerul Energiei, și restructurarea în vederea privatizării a Societății „C.F.R. Marfă” – S.A., deținută tot de stat, prin Ministerul Transporturilor.

Dintre cele trei companii mari de stat amintite, doar Electrica SA a fost privatizată, în iunie 2014, în urma unei vânzări la Bursa de valori a unei participații de 51% deținută de statul român, însă este destul de evident că acest nou departament al Ministerului Economiei nu a avut un rol determinant în privatizare. În plus, procesul de reorganizare a societății Complexul Energetic Oltenia a început de-abia la finalul anului 2020, planul de restructurare fiind aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022, statul român angajându-se să vândă 20% din acțiuni până la 31 decembrie 2026. Cât despre C.F.R. Marfă S.A., situația dificilă în care se afla atunci se păstrează și astăzi.

Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (DPAPS) a avut aceeași soartă ca Oficiul pe care l-a înlocuit, atribuțiile, patrimoniul și personalul acestuia fiind preluate după 5 ani, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30 din 14 mai 2019, direct de Ministerul Economiei, prin fuziune prin absorbție. Decizia de atunci a Guvernului a avut ca motive oficiale birocratizarea excesivă și abordarea neunitară la nivelul celor două organisme – Ministerul Economiei și DPAPS. Astfel, Ministerul Economiei a preluat responsabilitatea pentru eficientizarea, rentabilizarea și privatizarea operatorilor economici cu capital de stat aflate sub autoritatea sa.

În nota de fundamentare a OUG nr. 30 / 2019 apare o mențiune interesantă, destul de nouă în ”limbajul” uzual al guvernanților: ”manifestarea statului ca investitor privat prudent în economie”. Însă în noua lege nu se pomenește nimic despre acest subiect sau despre demersurile pe care le va lua statul în acest sens.

Cel mai probabil, nevoia de manifestare ca un investitor privat prudent a apărut în urma investigației pornită la finalul anului 2017 de Comisia Europeană cu privire la sprijinul acordat de stat operatorului român de transport feroviar CFR Marfă, constând în conversia creanțelor în acțiuni în valoare de 1,669 miliarde de lei (circa 363 de milioane de euro) în 2013; necolectarea, cel puțin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale și a taxelor datorate de CFR Marfă, precum și a datoriilor companiei față de CFR Infrastructură.

Investigația s-a finalizat în 2019, iar decizia din februarie 2020 a Comisiei Europene a fost că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 570 de milioane de euro de la societatea în cauză. Prin ștergerea datoriilor, compania a primit, de fapt, un ajutor în vederea redresării și privatizării. Aceasta nu şi-a revenit însă nici acum, nici privatizată nu a fost, dar a continuat să facă pierderi, de 30 până la 70 de milioane de euro anual, cifra de afaceri fiind în continuă scădere.

De altfel, așa cum este cazul majorității companiilor cu capital majoritar de stat, toate celelalte trei companii aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor – CAI FERATE „CFR” SA, CFR – CALATORI SA și TAROM SA – înregistrează pierderi semnificative în fiecare an și sunt ținute ”pe aparate” de statul roman, prin diferite forme de subvenții, total opus intenției de manifestare ca un investitor privat prudent, care întotdeauna urmărește obținerea unui profit și face tot posibilul să eficientizeze activitatea propriei companii.

În februarie 2024, după încercarea nereușită din noiembrie 2022, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunţat, din nou, deschiderea procedurii de transparenţă decizională a Ordonanței de urgență privind înființarea Carpatica Feroviar SA, urmărind practic înlocuirea CFR Marfă, pe care nu a reușit nicicum să o scoată din starea de dificultate în care se află, dar consideră în schimb că poate gestiona mult mai bine o societate nouă, cu același profil și, probabil, cu aceleași resurse umane și financiare.

Motivarea principală a fost că asigurarea transportului de marfă pe calea ferată reprezintă un serviciu de interes strategic, esențial pentru satisfacerea nevoilor de apărare a ţării și mobilitate militară, iar CFR Marfă nu poate realiza aceste deziderate din cauza situației în care se găsește, obiectivul principal al statului român fiind rambursarea ajutorului de stat acordat ilegal (tot de către statul român) și punerea în aplicare a Deciziei Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, rambursarea ajutorului ilegal va duce la lichidarea CFR Marfă și la nevoia apariției unei noi societăți.

Această propunere legislativă a Ministerului Transporturilor a fost ferm contestată de operatorii privați de transport feroviar de marfă, care consideră că argumentele prezentate în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ sunt neîntemeiate și solicită restabilirea unui mediu concurențial optim și echitabil, prin aplicarea Deciziei Comisiei Europene privind rambursarea de către societatea CFR Marfă a ajutorului de stat ilegal primit în perioada 2010-2018.

Odată cu promulgarea recentă a legii prin care se aprobă Ordonanța de Urgență nr. 5/2023, a fost înlăturat și impedimentul pe care îl avea Guvernul în privința înființării de noi companii de stat, la propunerea ministerelor de resort, deoarece înainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanțe nu existau dispoziții legale care să permită tuturor ministerelor să înființeze societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990.

Printre motivele invocate în Nota de fundamentare a Ordonanței se află și faptul că transporturile feroviare de bunuri și persoane fac parte din categoria serviciilor strategice, iar întreruperea transporturilor pe cale ferată poate avea consecințe negative, ceea ce ne poate conduce la concluzia că această ordonanță a fost gândită de guvernanți și în scopul facilitării controversatei înființări a societății cu capital de stat Carpatica Feroviar SA.

Astfel, în decurs de 10 ani, de la o inițiativă legislativă care avea drept principal scop înființarea unui departament în cadrul Ministerului Economiei cu rolul de a eficientiza activitatea de privatizare a companiilor cu capital de stat, s-a ajuns ca Guvernul să poată înfiinţa, în numele statului, societăţi cu capital de stat, în România şi în străinătate, la propunerea ministerelor de resort în al căror domeniu de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăţii respective.

O mențiune importantă este că înființarea unei noi companii de stat se va face cu respectarea prevederilor legislative în domeniul ajutorului de stat, ceea ce presupune că ministerul care propune noua companie, pentru stabilirea oportunității înființării acesteia, trebuie să parcurgă mai mulți pași, care necesită resurse importante de timp și bani. Primul pas este întocmirea testului investitorului privat prudent în economie, pentru a dovedi faptul că aportul la capitalul social al societății nou înființate nu reprezintă un ajutor de stat ilegal. Acest test se întocmește, de regulă, de un expert independent, însă Ordonanța prevede că acesta poate fi realizat de minister, împreună cu alte organe ale administrației publice centrale sau instituții publice, ceea ce pune sub semnul întrebării obiectivitatea și imparțialitatea care ar trebui să stea la baza acestui test foarte important în contextul liberei concurențe pe piață.

Mai departe, ministerul trebuie să determine impactul asupra mediului concurențial împreună cu autoritatea de concurență, să stabilească impactul social și asupra mediului de afaceri, să evalueze costurile și beneficiile asupra domeniului economic în care se încadrează activitățile societății nou-înființate și să realizeze o analiză economico-financiară, tehnică, juridică și de oportunitate care include cerințele stabilite anterior, fără a se limita la acestea. La fel, aceste analize cad în responsabilitatea ministerului, care poate apela tot la organe ale administrației publice centrale sau instituții publice, greu de înțeles dacă ne amintim de acea dorință a statului de a se manifesta ca un investitor privat prudent în economie.

De asemenea, noua lege permite ministerelor de resort să participe la majorarea capitalului social al societăţilor la care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar, tot cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat. Ca urmare, acestea vor putea prelua, în numele statului, active şi active funcţionale, în scopul valorificării acestora la preţul pieţei sau pentru a fi constituite ca aport în natură la capitalul social al unor societăți cu capital integral sau majoritar de stat în cadrul unor proceduri de majorare a capitalului social al acestora. O prevedere importantă a acestui articol este că valorificarea sau aducerea ca aport la capital a activelor preluate se va realiza ulterior evaluării activelor de o persoană fizică sau juridică autorizată, în condițiile legii, adică de un evaluator autorizat independent.

Primul test al acestor noi reguli va fi dat la înființarea, destul de probabilă, a noii societăți de transport feroviar de marfă Carpatica Feroviar, mult dorită de Ministerul Transporturilor în ultimii ani. Rămâne de văzut ce vor face diferit autoritățile pentru a eficientiza companiile de stat și dacă înființarea de noi companii va fi de bun augur pentru societatea românească, în general. Până acum avem argumente contrare, având în vedere că există doar câteva companii cu capital majoritar de stat care sunt profitabile, iar eficiența acestora nu poate fi pusă în totalitate pe seama managementului, deoarece au beneficiat de conjuncturi favorabile în ultimii ani, cum ar fi cele din domeniul energiei.

În general, statul s-a dovedit a fi un manager neperformant al companiilor din subordine și există statistici suficiente pentru a trage această concluzie, mai ales dacă facem o comparație cu companiile private din același domeniu de activitate. Aproape în fiecare an, acestea înregistrează pierderi considerabile, suportate practic de către stat pentru ca acele companii să existe în continuare. Nu doar că aceste companii nu aduc valoare adăugată în economie, ci statul român pierde pe mai multe planuri: impozite mai mici colectate la buget sau inexistente, imposibilitatea încasării de dividende de la aceste companii, precum și creșterea cheltuielilor bugetare prin acordarea unor subvenții pentru menținerea salariilor angajaților și a unei activități la limita subzistenței.

În afară de ineficiența cu care este gestionată activitatea operațională a companiilor de stat, acestea tind să apeleze și la practici anticoncurențiale pentru a își asigura anumite contracte, ceea ce afectează în mod evident mediul privat de afaceri. Ca dovadă și deciziile Comisiei Europene cu privire la anumite ajutoare de stat acordate ilegal, în detrimentul unui mediu concurențial echitabil.

Ca și în mediul privat de afaceri, nu cred că ne putem aștepta ca o companie condusă de un manager ineficient și nepriceput să reziste mult pe piață prin forțe proprii. De altfel, cum ar putea face asta dacă nu are o strategie de afaceri pe termen lung, iar dacă o are, este modificată frecvent, cel puțin o dată la 4 ani, în funcție de criterii și interese care nu au nicio rațiune economică?

Laurențiu Stan este consultant financiar. De la începutul acestui an, este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.