România nefardată: Capul gospodăriei din România e pensionar
Situaţia veniturilor, cheltuielilor şi consumului familiilor din România luate în ansamblu depinde în mare măsură de un singur porcent: 43,2%. Este ponderea gospodăriilor din ţară conduse de pensionari şi oferă o dimensiune reală asupra gradului de dependenţă a majorităţii românilor faţă de persoane inactive. Jumătate dintre familiile conduse de pensionari trăiesc la oraşe.
La oraş, ca la ţară
Conform unei analize realizată de Institutul Naţional de Statistică, situaţia este aproximativ aceeaşi atât în mediul rural cât şi în marile oraşe. Dacă la sate aproximativ jumătate dintre gospodării (49,4%) sunt conduse de pensionari, la oraş ponderea este de 38,4%. Diferenţa o fac familiile din vestul, centrul şi Bucureşti-Ilfov, unde cea mai mare parte a gospodăriilor sunt conduse de persoane salariate.
În ceea ce priveşte familiile conduse de salariaţi, acestea reprezintă 48,9% în mediul urban.Gospodăriile de salariaţi, şomeri şi pensionari sunt mai numeroase în mediul urban, iar gospodăriile de lucrători pe cont propriu şi agricultori în mediul rural.
Pensionari în floarea vârstei
Numărul pensionarilor nevoiţi să îşi susţină familiile este cu atât mai mare cu cât mulţi români aflaţi în afara vârstei de pensionare figurează ca beneficiari de pensii. În cazul a 33% dintre familiile conduse de pensionari, capul familiei are vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani, iar în cazul altor 2% dintre gospodării vârsta susţinătorului familie are între 35 şi 49 de ani. Vârsta de pensionare în România, în intervalul ianuarie 2011 – decembrie 2014, va creşte de la 59 de ani la 60 de ani în cazul femeilor, iar cea a bărbaţilor va creşte de la 64 de ani la 65 de ani. Totuşi, 64,9% dintre gospodăriile de pensionari sunt conduse de persoane de peste 65 de ani.
8 salariaţi la 10 gospodării
Conform anchetei INS, salariaţii reprezintă peste un sfert din numărul total al persoanelor (28,2%). Astfel, numărul mediu de salariaţi ce revine pe o gospodărie este de numai 0,812, ceea ce înseamnă opt salariaţi la zece gospodării. Lucrătorii pe cont propriu reprezintă 3,8% şi agricultorii 7,6%. Pensionarii constituie 23,2% din numărul de persoane din gospodării, iar şomerii 4,8%. Elevii şi studenţii, precum şi alte categorii care în general sunt formate din persoane aflate în întreţinerea gospodăriei (preşcolari, casnice, persoane vârstnice fără pensie etc.) constituie 30,2% din totalul membrilor gospodăriilor.
Cu toate acestea, există salariaţi chiar şi în acele familii conduse de şomeri sau pensionari. Spre exemplu, în gospodăriile de şomeri şi de pensionari frecvenţa salariaţilor a depăşit 10% (17,7% şi 13,0%). De asemenea, ponderea elevilor, studenţilor şi a altor categorii de persoane a fost de 47,5% în gospodăriile de lucrători pe cont propriu, de 34,9% în gospodăriile de salariaţi, de 36,3% în cele de agricultori şi 36,4% în gospodăriile de şomeri.
Venituri de familie de pensionar
Anul trecut, într-o familie de români venitul mediu lunar net se cifra la 1.825 lei, iar pe persoană, venitul lunar era de 634lei. În cazul gospodăriilor conduse de un pensionar, venitul mediu pe familie este de 1.619 de lei, ceea ce înseamnă un venit pe membru al familiei de 661,7 lei, în timp ce familiile conduse de un salariat generează venituri mediii de 2.337 de lei, iar unui membru al gospodăriei îi revin aproximativ 755 de lei „Veniturile ce revin în medie pe o gospodărie sau pe o persoană din categoriile analizate arată o situaţie economică a acestora mai mult sau mai puţin diferită de situaţia gospodăriilor “pure”, adică a gospodăriilor care trăiesc numai din salarii sau numai din pensii. De exemplu, în gospodăriile de pensionari trăiesc şi aduc venituri un număr mare de salariaţi (în anul 2011, din numărul total de persoane din gospodăriile de pensionari 13% au fost salariaţi, în creştere, cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2010) şi, întrucât salariile sunt în general mai mari decât pensiile, veniturile gospodăriilor care cuprind salariaţi ridică media veniturilor gospodăriilor de pensionari.Contribuţia diferitelor surse la formarea veniturilor gospodăriilor este determinată de statutul ocupaţional al persoanelor care compun gospodăriile, în principal de statutul capului gospodăriei, care se identifică, în cele mai multe cazuri, cu principalul aducător de venituri”, explicăn specialiştii Institutului de Statistică.