Carabulea, pus în libertate deoarece Tribunalul Sibiu nu a menţionat perioada pentru care a dispus arestarea – motivare

Potrivit motivării instanţei, solicitată de către Agerpres, CA Alba Iulia nu a mai analizat pe fond contestaţiile formulate de inculpaţi, procedându-se la analizarea aspectului de nelegalitate a încheierii penale atacate, aspect care a fost invocat de către avocatul lui Oprea Carabulea şi la care au achiesat în concluziile lor şi apărătorii celorlalţi inculpaţi.

Citeşte şi: Ilie Carabulea, condamnat la 6 ani şi 6 luni închisoare. Dan Radu Ruşanu a fost achitat

‘Analizând încheierea penală atacată se constată că în dispozitivul acesteia nu s-a menţionat în ce-i priveşte pe inculpaţii contestatori (…) şi faţă de care s-a dispus arestarea preventivă perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum şi data până la care arestarea preventivă a fost dispusă’, se menţionează în extrasul încheierii penale a CA Alba Iulia.

Sursa citată precizează că arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mult 30 de zile.

‘Conform art. 230 al. 1 C.p.p., mandatul de arestare preventivă se emite de îndată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă şi acesta trebuie să cuprindă, conform al. 2 lit. 3 al aceluiaşi articol, durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează. Coroborând aceste dispoziţii legale, rezultă cu evidenţă că mandatul de arestare preventivă se emite în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a unui inculpat, încheiere care trebuie să conţină obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează’, se arată în motivare.

Judecătorul a apreciat astfel că lipsa din dispozitivul încheierii penale atacate a dispoziţiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, precum şi a datei la care această măsură preventivă încetează este în măsură să ducă la nelegalitatea încheierii, nelegalitate a cărei consecinţă este şi nelegalitatea măsurii preventive.

‘Conform art. 282 C.p.p., încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor, care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului. Nulitatea relativă poate fi invocată de către procuror, suspect sau inculpat atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziţiei legale invocate’, precizează sursa citată.

Astfel, CA Alba Iulia a considerat că, prin nerespectarea dispoziţiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus măsura arestării preventive pentru inculpaţii contestatori şi a datei la care aceasta încetează s-a produs o vătămare a drepturilor acestora, ei necunoscând întinderea în timp a măsurii preventive. Aceasta poate dura cel mult 30 de zile, dar şi mai puţin, însă această durată nu a fost cunoscută de inculpaţi şi nici de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la CA Alba Iulia care trebuia să se pronunţe în contestaţie asupra legalităţii măsurii.

Instanţa CA Alba Iulia a apreciat că nu s-a putut trece peste această ‘încălcare a dispoziţiilor legale’, ea neputând fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului, măsura preventivă nefiind legală.

‘Chiar dacă prin dispoziţiile art. 281 C.p.p. nemenţionarea celor arătate nu este prevăzută ca o nulitate absolută, personal apreciez că această încălcare este o nulitate absolută din perspectiva încălcării procedurilor prin care se poate dispune asupra libertăţii unei persoane, o altfel de interpretare contravenind drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, drepturi stipulate expres în Constituţia României şi a acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel că şi în lipsa invocării exprese de către inculpaţi a acestei încălcări, soluţia de desfiinţare a încheierii atacate este justificată. Am analizat teoretic şi posibilitatea (în cazul în care s-ar fi analizat pe fond contestaţiile formulate) dispunerii unei alte măsuri preventive faţă de inculpaţi dacă s-ar fi constatat a fi îndeplinite condiţiile cerute de lege şi am ajuns la concluzia că în propria cale de atac a inculpaţilor nu se poate agrava situaţia acestora, în condiţiile în care încheierea va fi desfiinţată în ce-i priveşte iar parchetul nu a solicitat altă măsură preventivă’, a menţionat sursa citată.

În consecinţă, judecătorul a desfiinţat încheierea penală atacată şi, procedând la o nouă judecată a cauzei, a respins propunerea de arestare preventivă a celor cinci inculpaţi şi a dispus punerea de îndată în libertate a acestora.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său, Oprea, şi alţi trei inculpaţi arestaţi în dosarul Carpatica Asig au fost puşi în libertate în 11 martie, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestaţiile formulate de aceştia împotriva încheierii Tribunalului Sibiu, care dispusese arestarea acestora.

Ilie Carabulea, fiul său Oprea şi alte cinci persoane – Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Gheorghe Nasărău, Maria Coşa şi Georgeta Crideanu sunt inculpaţi în dosarul Carpatica Asigurări, acuzaţiile procurorilor fiind constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 70 milioane de lei.

În prezent, omul de afaceri şi fiul său se află sub control judiciar, măsură dispusă de procurorii DIICOT şi menţinută de Tribunalul Sibiu.