Cărbunele moare încet în Europa: în doar trei luni electricitatea din cărbune s-a împuţinat cu 35%, vântul offshore face mai mult decât lignitul

În termeni absoluţi, scăderea de 35% înseamnă că în aceste trei luni s-au produs cu 50 TWh mai puţin de energie electrică din huilă şi lignit, adică echivalentul consumului anual de energie electrică al Portugaliei.

Tradus în bani această reducere de producţie înseamnă pierderi (venituri neînacaste) de 2,5 miliarde de euro pentru companiile din sectorul cărbunelui care activează în Europa, în doar trei luni.

Acest lucru s-a întâmplat pe fondul menţinerii preţului gazelor naturale la minimele ultimilor ani pe pieţele europene şi a creşterii preţurilor certificatelor de C02, care au afectat sever profitabilitatea centralelor termoelectrice pe cărbune.

Ce a înlocuit energia care nu s-a mai produs din cărbune? Centralele pe gaze au acoperit o parte, producţia lor crescând cu 20% faţă de acelaşi interval din anul trecut, sau, în termeni nominali, cu 28 TWh. Şi avansul gazului ca sursă de generare a fost limitat de creşterea producţiei din surse regenerabile (plus 12 TWh, în special în eolian) dar şi de scăderea cu 7 TWh a consumului de electricitate a întregului bloc continental.

DG Energy chiar remarcă faptul că doar producţia de electricitate a turbinelor eoliene offshore a fost mai mare decât a tuturor centralelor pe lignit din UE, în trimestrul trei al anului 2019.

Ca urmare a acestui fapt, şi importurile de cărbune energetic al Uniunii (din afara statelor membre) au scăzut cu 39% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, până la 18,3 milioane de tone, un nou minim istoric. În acest trimestru au fost anunţate mai multe închideri de grupuri pe cărbune, dezafectarea altora a fost devansată, iar două state membre, Grecia şi Ungaria au anunţat oficial termenele la care or renunţa la cărbune: anul 2028 şi, respectiv, 2030.

Producţia de energie electrică din surse regenerabile a ajuns să însemne 35% din tot mixtul energetic al UE, cea mai mare pondere înregistrată vreodată într-un al treilea trimestru al unui an. În total, din eolian, fotovoltaic şi biomasă s-au produs în cele trei luni 157 TWh de electricitate, cu 10% mai mult decât în acejaşi trimestru din anul 2018. Ca urmare a creşterii regenerabilelor şi a transferului de la cărbune la gaz, ampenta de carbon a sectorului energetic al Uniunii Europene va scădea în acest an cu circa 10%.

Situaţia cărbunelui este complicată şi în România, unde Complexul Energetic Oltenia, companie care operează centrale pe lignit cu o putere instalată de peste 3.200 MW, fiind al doilea producător al ţării, se zbate sub povara certificatelor de emisii. Compania ar trebui să plătească, până anul viitor în aprilie, circa 1,6 miliarde de lei, mai mult de jumătate din cifra sa de afaceri, pentru emisiile generate din funcţionarea sa în anul 2019. Compania aşteaptă aprobarea unui memorandum la nivel guvernamental, c are să aprobe întâi un împrumut de urgenţă şi apoi o schemă de sprijin pe zece ani, însoţită de un plan de decarbonare. Detalii puteţi citi aici:

Complexul Energetic Oltenia discută contractarea unui nou credit de la stat pentru a plăti certificatele de emisii