Care este combinaţia potrivită de valute în care să economiseşti sau să investeşti
Marile decizii financiare de la nivel global au bulversat şi au afectat valoarea economiilor oamenilor obişnuiţi, ca şi rezultatele micilor lor investiţii. Dobânzile la depozitele bancare în lei, dolari sau euro sunt toate destul de mici ca românii să caute şi alte căi de a păstra, măcar, şi de a creşte valoarea economiilor lor.
Care ar fi alocarea cea mai potrivită a economiilor în depozite bancare în diferite valute? Şi cum ar trebui să-şi diversifice plasamentele în diferite instrumente de investiţie? Toţi profesioniştii consultaţi de ECONOMICA.NET au precizat mai întâi că răspunsurile depind de profilul de risc al investitorului şi de orizontul de timp pe care acesta îl are în vedere, pentru economisire şi pentru investiţie.
În orice „exerciţiu de finanţe personale, diversificarea este o variantă care reuşeşte să diminueze considerabil riscurile, inclusiv cele valutare. Aş avea în vedere combinaţia dintre lei, euro şi dolari”, ne scrie Simion Tihon, broker la Prime Transaction.
„Vedem dolarul american atractiv la cotații sub 4 lei/dolar, și o structură de risc moderat cuprinzând 50% dolari, 30% lei și 20% euro, pe un orizont până la finalul anului”, ne răspunde Claudiu Cazacu, analist şef la XTB România.
Pe termen lung, însă, „economisirea ar trebui făcută în valuta dominantă”, iar dacă se cunosc angajamentele viitoare pentru sumele ce urmează să fie economisite, depozitul ar trebui constituit cu precădere în respectiva monedă, precizează Simion Tihon.
Totuşi, „pentru un client cu orizont de timp lung şi un nivel mediu al riscului acceptat, cred că o pondere relativ egală între diferite clase de active (acţiuni / obligatiuni şi depozite bancare) şi, respectiv, o diversificare relativ similară în lei, euro şi dolari poate fi o soluţie interesantă”, este de părere Dan Popovici, directorul general al firmei de administrare a investiţiilor OTP Asset Manangement România (OTP AM).
Un portofoliu „principal de economisire / investiţie pe termen lung ar trebui să conţină aproximativ 70% – 80% din active plasate în lei, euro şi dolari, în depozite bancare, fonduri de investiţii în obligatiuni şi fonduri de absolute return (care urmăresc un câştig minim), iar diferenţa să fie investită în acţiuni şi fonduri de investitii care au expunere în acţiuni”, potrivit punctuzlui de vedere personal al şefului OTP AM.
Totodată, contextul actual al diversificării plasamentelor „este unul defavorabil plasamentelor pe piaţa monetară, date fiind randamentele din ce în ce mai reduse”, atrage atenţia Simion Tihon, mai ales asupra dobânzilor scăzute. „Ca atare, un mix investiţional între instrumentele financiare cu venit fix şi acţiunile listate la Bursă poate aduce plus-valoare deţinătorilor de economii”.
„Dividendele oferite de companiile listate la Bursa au un randament superior dobânzilor, la care se adaugă potenţialul de căştig din apreciarea acţiunilor, fapt ce înclină balanţa spre piaţa de capital”, spune brokerul de la Prime Transaction.
Dan Popovici crede că fondurile de investiţii şi mai ales cele consituie o experienţă care trebuie parcursă până la asumarea nemijlocită a unor riscuri la Bursă. Dar şi după aceea.
Pe piaţa românească există o ofertă bogată de fonduri mutuale de toate tipurile de plasamente, aşa cum se poate vedea în cele lai recente rapoarte ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.
Avertisment: Estimările publicate de ECONOMICA.NET nu sunt o recomandare de investiţie. ECONOMICA.NET şi profesioniştii citaţi nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe sau influențate de oricare din informațiile de mai sus.