Sticla la schimb în magazin, ca înainte de 1990 – soluţia Guvernului la problema taxei pe ambalaj

Administraţia Findului pentru Mediu a transmis industriei alimentare o posibilă soluţie pentru problema apărută în ultimele luni, când, ca urmare a faptului că  Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (cele care îşi asumă prin contract responsabilitatea de a recicla sau valorifica ambalajele), nu şi-au îndeplinit obiectivele, producătorii locali au fost traşi financiar  la răspundere. Având la îndemână o nouă lege (249/2015) intrată în vigoare pe data de 2 noiembrie 2015, Administraţia îi încurajează pe producători să  reintroducă sistemului „garanţiei” sau „depozitului” folosită pe vremuri. Atunci, consumatorii finali plăteau o anumită sumă pentru fiecare produs în ambalaj reutilizabil cumpărat (sticle, borcane), pe care o primeau înapoi dacă aduceau înapoi la magazin ambalajul respectiv.

Citeşte şi Bombă cu ceas la Administraţia pentru Mediu. O taxă pe ambalaje ar putea duce la scumpiri de 30% la alimente

„În ceea ce privește operatorii economici din industria alimentară care produc și/sau comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile, precizăm că potrivit art. 10 alin. 2 din Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, aceștia au posibilitatea să aplice sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora. Un astfel de sistem depozit ar asigura gestionarea eficientă a deșeurilor de ambalaje și ar reprezenta, în același timp, o soluție rentabilă pentru operatorii economici responsabili care vor declara cantitatea de ambalaje numai la prima introducere pe piață și vor plăti contribuția la Fondul pentru mediu numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare prevăzute în anexa 3 la OUG nr. 196 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Administraţiei Fondului pentru Mediu.

În România nu se mai fac ambalaje reutilizabile

Producătorii din industria alimentară contactaţi de ECONOMICA.NET susţin însă că varianta propusă de Administraţie şi stipulată de noua lege este imposibil de pus în practică. În primul rând, din informaţiile ECONOMICA.NET, în medie, doar 2% din totalul ambalajelor puse în piaţă sunt reutilizabile, existând industrii, printre care cea a conservelor, unde acest procent este zero. Doar în cazul berii procentul este peste medie- mai exact de 5%.

În al doilea rând, nu există infrastructura necesară care să permită ca ambalajele aduse de consumatori în magazine să fie preluate de producători şi reintroduse în sistem. „Cei de la Administraţia pentru Mediu sunt complet rupţi de realitate. În perioada 2007-2008, atunci când a avut loc reabilitarea marilor fabrici de conserve, nu ne-au lăsat să folosim vechile tipuri de ambalaje, astfel că nicio fabrică de conserve din România nu are acum tehnologia necesară pentru a refolosi ambalajele de sticlă. Mai mult, câte logistică ar trebui ca lanţurile de magazine să poată primi înapoi aceste ambalaje de la clienţi?”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mircea Cristea, Director Achiziţii şi Coordonator Export Klevek Factory Srl, unul dintre cei mai mari producători din industria conservelor de legume şi fructe. Acesta mai atrage atenţia că Agenţia pentru Mediu nu verifică modul în care se face reciclare în România. „De ce nu se face sortare diferenţiată, pentru că acolo sunt borcanele?”, întreabă el.

Potrivit altor producători de conserve, folosirea de către fabrici a unor ambalaje reutilizabile ar presupune investiţii foarte mari, atât în liniile de producţie cât şi în secţii speciale unde ambalajele să fie sterilizate. „Noi sterilizăm la 120 de grade. Ne-ar trebuii o sticlă specială care să reziste la mai multe rânduri de astfel de sterilizări”, explică un producător de conserve.

Producătorii, buni de plată

În cazul în care Administraţia Fondului pentru Mediu şi producătorii din industria alimentară nu vor găsi urgent o soluţie, cei care nu şi-au respectat obligaţiile legale, de a reintroduce în sistemul economic 60% din ambalajele introduse în piaţă, fie direct, fie prin intermediul Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR), sunt buni de plată. Până pe 25 ianuarie anul curent, ei trebuie să achite câte 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj pe care nu a reuşit să îl valorifice, în limita a 60% din producţia totală. 

„Plata acestei contribuții la Fondul pentru mediu aferentă bunurilor ambalate (de 2 lei pe kilogram n.red) are caracter penalizator, existând posibilitatea ca agenții economici să nu achite această obligație în cazul îndeplinirii obiectivului de valorificare a deșeurilor de ambalaje. Întrucât scadența acestei obligații de plată la bugetul Fondului pentru mediu este 25 ianuarie 2016, nu vă putem oferi informații privind numărul agenților economici plătitori”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Administraţiei.

Aceştia mai explică faptul că „obiectivul acestei contribuții este de a se atinge ținta de colectare a cantităților de deșeuri de ambalaje generate pe teritoriul României și introducerea acestora într-un sistem de reciclare/valorificare”. „Contribuția la Fondul pentru mediu aferentă bunurilor ambalate se plătește de operatorii economici responsabili numai în cazul neîndeplinirii obiectivului de valorificare a deșeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitățile aferente obiectivelor anuale, respectiv a obligațiilor anuale și cantitățile realizate efectiv. De asemenea, în situația în care operatorii economici responsabili au optat pentru realizarea obiectivelor prin intermediul transferului de responsabilitate, însă în cadrul acestui sistem nu sunt îndeplinite integral obiectivele de valorificare, aceștia au posibilitatea să-și efectueze individual propriile obiective, plata contribuției la Fondul pentru mediu aferentă bunurilor ambalate realizându-se numai pentru diferența de obiectiv de valorificare nerealizat”. 

Pot creşte preţurile cu 30%

Pentru foarte mulţi producători din industria alimentrară, cei 2 lei pe kilogram de deşeu nerecuperat presupune cheltuieli de zeci de mii de euro care s-ar putea transmite ulterior în preţuri. Preţurile alimentelor (conserve de legume-fructe, sucuri, vin, miere de albine, bere, apa minerală, pește, etc) ar putea creşte cu până la 30%.