Cui îi vine rândul, după revolta de la SIF Muntenia? Ce spun brokerii

Care va fi următoarea ţintă a unei tentative de preluarea a controlului de către acţionari?

• SIF Banat Crişana (simbol bursier SIF1), care abia a încheiat un război vechi de patru ani cu un grup de investitori coagulat în jurul Băncii Transilvania, sau
• SIF Oltenia (SIF5), aflată aproape în permanent litigiu cu un mare investitor pe numele său Cătălin Chelu, care a mai încercat preluarea conducerii la două SIF, ori
• SIF Transilvania (SIF3), a cărei conducere a fost mereu în luptă cu câte o personalitate a pieţei (până acum câtva timp de Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, acum de investitorul (fost arbitru de fotbal) Constantin Frăţilă, sau
• SIF Moldova (SIF2), care este de departe societatea cu cel mai transparent management şi cu cea mai activă strategie de portofoliu .

Piaţa înregistra, marţi la prânz,  o presiune mare pe cumpărarea de SIF-uri. Luni, după victoria revoltei de la SIF Muntenia, indicele BET Fi, al SIF-urilor şi Fondului Proprietatea, a crescut cu peste 2,8%, iar a doua zi până la prânz deja câştiga peste 2%.

Ieri BET Fi a câştigat ieri peste 1,5%. Fondul Proprietatea şi cele 5 SIF-uri au fost  cele mai tranzacţionate acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

„Este clar că SIF4 a creat precedentul, după ce a devenit posibilă acumularea de pachete de până la 5% din acţiunile unei SIF. Investitorii în oricare din celelalte SIF-uri ar putea repeta, nu neapărat în acelaşi mod dramatic, încercarea de a obţine mai mult de la managementul acestora“, este de părere Alin Brendea,  vicepreşedintele firmei de brokeraj Prime Transaction.

Brokerii se feresc însă de predicţii precise.

„Orice surpriză este posibilă şi nu ştiu cât de mare ar fi surpriza. Îmi e greu, totuşi, să cred că vor avea loc tentative gen SIF4  la  SIF Moldova, de pildă,  care are cea mai bună relaţie cu acţionarii. Toate echipele de conducere ale SIF-urilor sunt susceptibile  de „îmbunătăţiri“, mai ales dacă se termină mandatele pentru care au fost aleşi. Nu însă neapărat mai devreme“, crede Lucian Isac, directorul general al firmei de brokeraj Estinvest.

Totodată, „toate SIF-urile au răspuns presiunii acţionarilor pentru dividende mai mari, ceea ce arată că managementul acestora a încercat, atât cât a putut, să nu strice relaţiile cu aceştia“, adaugă Alin Brendea. 

„Ritmul de schimbare a conducerilor actuale ale SIF-urilor depinde în primul rând de concentrarea de acţiuni, dar şi de modul în care sunt trataţi marii acţionari. Un acţionar, care un pachet semnificativ din acţiunile companiei, are dreptul la un loc  în consiliul de administraţie, penrtu a vedea ce se întâmplă cu investiţia lui“, este de părere Rareş Nilaş, directorul general al firmei de brokeraj BT Securities Cluj Napoca, parte a Grupului Băncii Transilvania.

Că revolta de la SIF Muntenia (SIF4) va fi, mai curând sau mai târziu, urmată de evenimente similare la o altă SIF, o arată şi ritmul susţinut cu care se scumpesc acţiunile SIF-urilor, ca urmare a cererii, în zilele de după debarcarea vechii conduceri de la SIF4.

În toate SIF-urile, „până la 10% din acţiuni sunt deţinute de fondurile străine de investiţii. Lor li se adaugă şi investitorii instituţionali şi alţii, avizaţi, locali, care nu vor decât ca administratorii SIF-urilor să facă o treabă mai bună şi acestea să aibă randamente pe măsura potenţialului lor“, adaugă brokerul clujean.

Criteriul performanţei

„Randamentele plasamentelor SIF-urilor sunt foarte mici. Administratorii lor s-au obişnuit cu un manamgement pasiv, pentru că au primit tot ce au mai important  gratis de la stat. Asta nu place investitorilor. Şi, dacă se mai adaugă şi o relaţie proastă cu aceştia, nu mai este nevoie decât de un vector coagulant“, a mai spus Rareş Nilaş.

În schimb costul administrării unei SIF este de ordinul milioanelor de euro.

Rolul de  factor coagulant l-a jucat influentul broker Bogdan Juravle şi colaboratorii săi de la firma de brokeraj Swiss Capital, pe care o controlează, ca şi din afara acesteia.

Ce s-a întâmplat la SIF Muntenia pare spectaculos pentru că este rar pe piaţa noastră, dar este numai normal: nişte acţionari nemulţumiţi de performanţa managementului, îl schimbă“, a conchis Brokerul de la BT Securities. 

Că este vorba de un interes firesc al acţionarilor crede şi Alin Brendea: „Managementul în fiecare companie trebuie să se afle sub controlul acţionarilor, prin administratorii aleşi de acesta. Ceea ce era greu de încercat până nu demult, a devenit acum posibil“ spune liderul Prime Transaction.

„Ceea ce s-a întâmplat la SIF Muntenia reprezintă de fapt normalitatea, o situatie în care acţionarii decid cine le reprezintă cel mai bine interesele. Este o regulă de bază pentru orice societate comercială şi trebuie să fie o regulă de baza şi la SIF“, consideră Radu Hanga, directorul general al societăţii de administrare BT  Asset Management.

Dacă această regulă va fi respectată,  „vom vedea în continuare şi alte schimbări, dacă aceasta va fi dorinţa acţionarilor“.

Pe de alta parte,  „ar trebui să vedem din partea managementului (actual sau viitor) al SIF o abordare mai deschisă, mai orientată spre satisfacerea aşteptărilor acţionarilor, ceea ce se va traduce pe termen mai lung în maximizarea valorii de piaţă“, a conchis Radu Hanga.

Cui îi vine rândul?

SIF-urile administrează portofolii în valoare de aproape 9 miliarde de lei.

Portofoliile SIF-urilor nu au suferit mari modificări structurale faţă de acelea cu care au fost înzestrate în urma procesului de privatizare.

Conducerea SIF Banat Crişana ( SIF1) pare cea mai expusă. Are portofoliul aproape la fel de rigid ca al SIF Muntenia şi are un istoric de litigii cu acţionarii chiar mai încărcat.

După ce a făcut pace cu grupul Băncii Transilvania, conducerea SIF Banat Crişana a acceptat fără obstrucţii intrarea în echipa de administratori a omului de afaceri clujean Dragoş Bîlteanu, şeful grupului Romenergo, care a devenit vicepreşedinte la SIF1. Grupul Romenergo, la care acesta este acţionar, a preluat la începutul anului un pachet de 5% din acţiunile SIF1.

În schimb, SIF Transilvania (SIF3) se remarcă prin strategia orientată către firmele din turism, dar nu şi către canalizarea forţei sale pentru agregarea,  în acest  sector, a unor mari corporaţii care să aibă capacitatea de a-l dezvolta.

Mihai Fercală, preşedintele dintotdeauna al SIF Transilvania, a ştiut să-şi împace toţi adversarii, inclusiv cu compromisuri. Cel mai aprig adversar în prezent este fostul arbitru de fotbal Constantin Frățilă care ar avea circa 2% din SIF Transilvania.

Conducerea SIF Transilvania a fost singura care a reuşit să-şi mobilizeze acţionarii să voteze creşterea unilaterală a pragului maxim de deţinere de acţiuni la 5%, cu mulţi ani înainte ca legea care reglementa acest lucru să treacă prin parlament. Investitorii nu uită faptul, dar ni cui nu agrează stilul autoritar al lui Fercală.

SIF Oltenia (SIF5) este a doua cea mai căutată SIF de la bursă, pentru că are un portofoliu cu o lichiditate mare. Președintele Tudor Ciurezu este fostul adjunct şi succesorul unui fost plutonier de miliție care a făcut închisoare pentru fraude la o bancă falimentară din anii ’90.

SIF Oltenia se luptă pentru controlul unor companii cu Cătălin Chelu, care a dorit să-i ia locul predecesorului său. Dar şi conducerea SIF Oltenia este dispusă săţi negocieze liniştea. Recent a vândut un pachet semnificativ de 5% la Artego Tg Jiu, care se pare că a ajuns la o companie controlată de Cătălin Chelu.

În fine, conducerea SIF Moldova (SIF2) este ruptă echipele predecesoare (faruduloase) şi aplică principiile moderne de transparenţă ale guvernanţei corporatiste.

Şi-a orientat strategia de portofoliu spre companiile energetice, dar nu prea are în ce investi în acest domeniu, câtă vreme Guvernul nu-şi respectă promisiunile de privatizare a marilor companii din domeniu.

Şi-a întărit echipa de administratori cu fostul director general al Bursei de Valori Bucureşti, Valentin Ionescu.

Vulnerabilitatea conducereii SIF Moldova va deveni vădită atunci când nu va mai găsi soluţii pentru satisfacerea cererilor tot mai mari de dividende ale marilor săi acţionari.