Care sunt cei mai mari creditori ai statului român. Fondurile de pensii şi cele mutuale au ajuns la vârful clasamentului
Fondurile private de pensii şi fondurile mutuale de investiţii româneşti au ajuns la stadiul de dezvoltare corespunzător acumulării economiilor populaţiei în vederea finanţării cheltuielilor publice, prin achiziţii de titluri de stat de valori comparabile cu cele ale băncilor.
Fondurile de pensii româneşti aveau în portofolii titluri de stat emise pe piaţa internă în valoare de peste 12,7 miliarde de lei, la 31 martie 2015, potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor (MFP) şi de 14,3 miliarde de lei la 31 mai, potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). (Diferenţele pot surveni şi din modul de evaluare a titlurilor)
La rândul lor, fondurile de investiţii mutuale româneşti aveau pachete de titluri de stat de circa 10 miliarde de lei.
Fondurile de pensii şi fondurile mutuale îşi împart alternativ locurile 4 până la 12, în topul celor mai mari creditori români ai Guvernului României, cu creanţe asupra acestuia de peste un miliard de lei fiecare. Primele trei locuri sunt ocupate de Banca Transilvania şi BRD (cu titluri de stat de peste opt miliarde de lei la 31 dec 2014) şi BCR (6,5 miliarde lei), potrivit datelor disponibile în rapoartele băncilor pe anul 2014 şi estimărilor ECONOMICA.NET.
Fondul de pensii (tip P2, cu contribuţie obligatorie) administrat de ING ocupă locul 4 în top cu 5,4 miliarde de lei. Îl urmează fondul mutual ERSTE Bond Flexible RON, cu peste 4,5 miliarde de lei plasate în titluri de stat.
„Ponderea fondurilor mutuale în finanţarea datoriei publice a României se va tripla în 2015 până la 6,5 – 7% din total, faţă de 2,3% cât aveau în 2011″, a estimat, recent, Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România (EAM), administratorul celui mai mare fond mutual românesc, ERSTE Bond Flexible RON. Forţa de finanţare a fondurilor mutuale a crescut suficient pentru a-şi diversifica portofoliul cu titlrui ale guvernelor altor ţări. ERSTE Bond Flexible avea obligaţiuni guvernamentale ale Ungariei şi Croaţiei de aproape 120 de milioane de euro, la sfârşitul anului trecut.
În TOP 12 al creditorilor români ai Guvernului, cu plasamente de peste un miliard de lei în titluri de stat, se mai află „AZT Viitorul tău” fond de pensii, cu 3,2 miliarde de lei, la 31 mai), ALICO Fond Pensii (2,1 mld.), fondul mutual Raiffeisen Ron Plus (1,45 mld.), VITAL Fond Pensii (1,2 mld.), fondul mutual Raiffeisen Euro Plus (1,2 mld.), ARIPI Fond Pensii (1,14 mld.) şi fondul mutual BRD Simfonia 1 cu puţin peste un miliard de lei în titluri de stat. Ierarhia s-ar putea schimba cu datele privind alte bănci mari, ca Raiffeisen Bank sau UniCredit şi CEC Bank.
Cât despre bănci, acestea deţin încă majoritatea titlurilor de stat emise pe piaţa internă, cu deţineri de peste 64,2 miliarde de lei, în vreme ce investitorii rezidenţi în România deţineau titluri de stat de aproape 35,4 miliarde de lei. Investitorii non-rezidenţi au deţineri de 22,2 miliarde de lei. Băncile sunt în mod tradiţional acuzate că preferfă plasamentele uşor de făcut în titluri de stat în locul creditării economiei reale.
Piaţa financiară autohtonă este încă „dezechilibrată”, a recunoscut recent însuşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Avem o piaţă financiară cam dezechilibrată. E important şi pentru bănci şi pentru economica reală să existe alternative (…), segmente financiare nebancare mult mai dezvoltate. Bursa de valori, pieţele financiare nebancare (…) sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică. Constituie alternative de finanţare, elemente esenţiale pentru adâncirea pieţelor financiare. Fără pieţe financiare adânci nu putem să difuzăm riscurile, nu putem să le controlăm şi aşa mai departe”, a mai declarat guvernatorul BNR, citat de ECONOMICA.NET.
Pe de altă parte, a avut loc „indubitabil, o evoluţie majoră a stadiului de dezvoltare a pieţei. Dacă acum şapte ani plecam la drum, cu fondul de obligaţiuni, cu deponenţi pe termen scurt şi cu sume foarte mici, acum vin spre noi şi cei care investesc în titluri de stat ca un refugiu, în această perioadă”, potrivit lui Dragoş Neacşu. Ideea de refugiu în titluri de stat funcţionează chiar dacă unda dintre „lecţiile acestei crize financiare prelungite şi a datoriilor suverane este că mitul titlurilor de stat cu risc zero a fost sfîrâmat”, a mai spus nu demult şeful EAM.