Care sunt efectele etichetelor suplimentare de pe cutia de lapte. Exemplul Belgiei şi ce riscă România

La mai puţin de un an de când primul stat european, respectiv Franţa, a obţinut acordul Comisiei Europene şi a introdus obligativitatea ca producătorii să pună pe eticheta produselor lactate ţara de origine a respectivelor alimente sau a principalelor ingrediente, au apărut şi primele studii de impact ale acestei măsuri. Belgia, spre exemplu, va prezenta în cadrul unei întâlniri a Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit din cadrul Consiliului UE, ce va avea loc pe 17 şi 18 iulie, o analiză asupra efectelor acestor măsuri pentru a-şi motiva astfel cererea unor studii de impact mai serioase. „După cum Belgia şi alte state membre au anticipat, aceste măsuri luate la niovel naţional au impact asupra întregii pieţe comune. (…) Solicităm Comisiei să vină cu o evaluare a impactului după un an (şi nu doi, aşa cum decisese UE iniţial – n.red) şi invităm celelalte state să strângă din timp informaţii corecte referitoare le evoluţia comerţului cu produse lactate”, se arată în nota pe care Belgia o va prezenta în faţa Consiliului.

Menţionăm că Belgia nu este printre statele care a introdus pe etichete ţara de origine a produselor lactate, aşa cum sunt Franţa, Lituania, Portugalia şi Italia, care au obţinut girul Comisiei, sau România, Grecia, Finlanda, Spania care poartă negocieri pe această temă.

Care sunt efectele

Potrivit Belgiei, care nu este unul dintre marii producători de lactate ai UE, impactul noului sistem de etichetare din alte state precum Franţa, al doilea cel mai mare producător european după Germania, s-a observat încă de anul trecut, când măsura era doar la nivel de intenţie. Iar efectul a fost unul negativ din punct de vedere al exporturilor către Franţa. În schimb, fluxurile către Germania sau Olanda, ţări care nu îşi trec originea pe etichetă, au rămas constante. „Primele reacţii (ale etichetării-n.red) au apărut cu aproximativ un an în urmă, când măsurile la nivel naţional au fost anunţate. Or, cum multe contracte din retail sunt cu date fixe, multe dintre ele au fost abandonate sau nu au mai fost prelungite. Mulţi retaileri internaţionali, cu putere mare de negociere, au început să facă presiuni asupra furnizorilor pentru ca aceştia să se adapteze noilor reguli. În special, producătorii de lapte proaspăt au resimţit un impact imediat. Atât datele producătorilor, cât şi cele ale Băncii Naţionale a Belgiei indică o scădere a exporturilor, cu 17% la început”, se arată în nota Belgiei.

Ce se poate întâmpla în România 

În România, industria lactatelor se pregăteşte deja de pierderi serioase generate, pe de o parte, de costurile aferente tipăririi unor noi etichete, reciclarea celor vechi, neutralizarea produselor nevândute cu etichete vechi dar şi scăderea exporturilor. Aceasta în contextul în care, din proiectul de act normativ prin care se doreşte modificarea legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, s-a eliminat articolul potrivit căruia legea „intră în vigoare în 90 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei Europene”. Altfel spus, dacă va trece de Parlament în forma actuală şi va fi promulgată, legea îşi va produce efectele imediat”. Etichetarea originii este susţinută de ţările puternice precum Franţa, Germania sau Italia. Pentru noi va fi sinucidere. În urma scandalurilor cu carnea de cal sau aflatoxină, consumatorii din străinătate nu vor dori să cumpere produse cu originea în România”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, asociaţia care reprezintă interesele procesatorilor de lactate din România.

Din estimările ECONOMICA.NET, cei mai afectate vor fi multinaţionalele precum Danone, FrieslandCampina, Lactalis sau Fabrica de Lactate Braşov (Olympus) care exportă cantităţi importante în ţări precum Bulgaria, Grecia, Serbia, Polonisa sau Germania, dar şi mici producători locali precum Unilact Transilvania care produce sub brandul De la Ferma. Compania vinde în jur de 40% din producţie la export în state precum Spania, Italia, Anglia, Belgia.

Cât despre impactul asupra consumatorilor români, preşedintele APRIL crede că românii nu îşi permit încă să fie patrioţi, preferând produsele mai ieftine. „Patriotismul trebuie bine gândit. Ţările care îşi permit pot apela la patriotism, dar noi nu, pentru că pentru asta trebuie să fii pregătit din punct de vedere al ofertei. Românul vrea să cumpere produse româneşti, dar doar dacă produsul respectiv este competitiv din punct de vedere al preţurilor şi al calităţii”, mai crede Cojocaru.

Cât despre costurile industriei generate de schimbarea etichetei, acesta susţine că în 2014, când, urmare a modificării legislaţiei UE, producătorii din industria alimentară a trebuit să schimbe etichetele, costurile suportate de APRIL, care reprezintă în jur de 56% din piaţă, au fost de 3,6 milioane de euro. „Industria este pregătită deja să facă schimbarea. Trebuie să dai comandă cu aproximativ şase luni înainte”, mai spune acesta.

Legea 88 a apărut urmare a cerinţei fermierilor care s-au confruntat cu pierderi mari generate de prăbuşirea preţului la laptele materie primă şi cu importuri tot mai mari.