Care sunt riscurile la adresa economiei Românești pe termen scurt
Riscurile la care este expusă România pe termen scurt:
1. Evoluţia climatul macro-financiar din Zona Euro, principalul partener economic;
2. Gradul ridicat de îndatorare din sectorul privat, coroborat cu deprecierea monedei naţionale pe parcursul ultimelor săptămâni (majoritatea creditului neguvernamental este contractat în valută) (rata restanţelor la credite a crescut la 11% în iunie);
3. Anul electoral 2012 şi riscurile politice asociate: suspendarea Preşedintelui, fragilitatea alianţei USL (probabilitatea menţinerii la cote ridicate a riscurilor politice până la alegerile generale din toamna acestui an);
4. Menţinerea unor condiţii dificile în piaţa forţei de muncă, în special în rândul tinerilor;
5. Probabilitate ridicată a derapajelor macroeconomice de la ţintele convenite cu instituţiile financiare internaţionale, situaţie în care am putea asista la implementarea unor noi măsuri pentru continuarea procesului de consolidare bugetară;
6. Începerea rambursării împrumutului internaţional contractat în perioada resimţirii primului val al crizei economico-financiare mondiale;
7. Climatul investiţional nefavorabil cu impact pentru evoluţia ISD (în declin pentru al 4-lea an consecutiv).
Conform raportului realizat de analistul SSIF Broker, cu o probabilitate de peste 50%, PIB-ul României ar urma să evolueze în intervalul (-0,75% : 0,25%) an/an în următoarele 3-6 luni, perioadă în care rata şomajului se va situa în intervalul (7,5% – 8%). Climatul macro-financiar critic din Zona Euro se va resimţi nefavorabil asupra cererii externe a României. Consumul privat intern va resimţi în a doua jumătate a anului perspectivele predominant nefavorabile pentru venitul real disponibil al populaţiei pe termen scurt. Acest indicator este afectat de nivelul ridicat de îndatorare (şi procesul de deleveraging), de condiţiile dificile din piaţa forţei de muncă, precum şi de evoluţia cursului de schimb pe parcursul perioadei recente.
Totodată, procesul de consolidare bugetară va continua şi în 2012, prin urmare contribuţia consumului guvernamental la formarea PIB va fi negativă.
Deşi a scăzut din toamna anului trecut până în martie, costul finanţării statului (dobânda la titlurile de stat pe 10 ani) se menţine în prezent în jurul pragului de 6,8%, nivel superior ritmului de evoluţie a PIB nominal, cu alte cuvinte asistăm în continuare la efectul de bulgăre de zăpadă – creşterea datoriei publice, doar din evoluţia dobânzii, mai spune raportul.
În acest context, ecuaţia evoluţiei economiei interne este dependentă de componenta investiţii. Momentan, economia continuă să fie ocolită de fluxurile străine de capital, iar capitalul intern nu dispune de forţa şi know-how-ul necesare pentru a relua investiţiile. Formarea brută de capital fix se situează cu 25% sub nivelul din anul 2008.
Totodată, climatul dificil din zona euro coroborat cu evenimentele recente din plan intern (intensificarea riscurilor politice, prin suspendarea Preşedintelui, dar şi intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica) exprimă premise nefavorabile pentru relansarea investiţiilor în economie pe termen scurt.