Care sunt televiziunile cu cele mai multe greşeli de limba română – raport CNA
Aceasta a fost concluzia unui nou raport de monitorizare a folosirii limbii române la posturile TV şi radio, prezentat joi, într-o conferinţă de presă, la sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).
În lunile mai şi iulie, au fost monitorizate 13 posturi de televiziune (TVR 1, TVR Info, TVR Cultural, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi un post de radio (Radio România Actualităţi). O echipă a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste televiziuni şi postul de radio. În fiecare dintre cele două etape s-au efectuat, ca de obicei, câte 300 de ore de monitorizare.
Posturile monitorizate au fost selectate după criteriile audienţei, acoperirii naţionale şi ponderii emisiunilor informative şi de dezbatere, a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA, joi, într-o conferinţă de presă.
„Faţă de anul trecut, am operat câteva schimbări. În locul canalului TVR 2 am monitorizat TVR Info, care nu mai există şi se va reveni la monitorizarea TVR 2. Am renunţat la N24 şi la Europa FM în favoarea unor posturi de ştiri noi – România TV şi Digi 24. De asemenea, pentru prima dată a fost monitorizată calitatea limbii române folosite în mesajele publicitare”, a spus Răsvan Popescu.
El a precizat că rezultatele primelor două monitorizări din 2012 confirmă tendinţa de scădere a numărului de greşeli înregistrată începând de anul trecut. „Dacă la primele monitorizări din 2007 şi 2008 se înregistrau frecvent peste o sută de greşeli pe post, astăzi nu mai avem niciun post cu peste 50 de greşeli”, a spus Popescu, precizând că media lunară de greşeli înregistrată acum la posturile TV este cuprinsă între 25 şi 30 de greşeli.
„Începând cu anul trecut, am remarcat o scădere progresivă a numărului de greşeli de limbă la televiziunile de ştiri, unde se comit în general cele mai multe greşeli. Monitorizarea din luna mai a acestui an a consemnat cele mai bune rezultate. Din păcate, în luna iulie, s-a vorbit ceva mai lejer, mai neglijent şi asta a dus la creşterea numărului de greşeli, inclusiv a greşelilor de ortografie”, a explicat preşedintele CNA. El a mai spus că cele mai puţine greşeli au fost constatate la postul public de radio.
„OTV, care a constituit multă vreme excepţia negativă prin faptul că totaliza cel mai mare număr de greşeli şi nu dădea semne de îndreptare, a intrat în pluton şi anul acesta a coborât sub 50 de greşeli pe lună”, a explicat Popescu.
În ceea ce priveşte posturile noi de ştiri, România TV şi Digi 24, acestea se situează în „poziţii medii ca număr de greşeli”. „Acordă, totuşi, puţină atenţie scrierii pe crawl. Sunt consemnate multe neglijenţe de tehnoredactare”, a explicat Popescu.
În concluzie, Popescu a spus că din punct de vedere statistic se înregistrează o scădere a numărului de greşeli la posturile monitorizate, însă persistă unele erori grave, cronice şi neglijenţe supărătoare, mai ales în scrierea pe crawl.
Pe de altă parte, Ana Iorga, care a făcut parte din echipa de monitorizare, a făcut referire la numărul mai mare de greşeli de limbă înregistrate în luna iulie la televiziuni, faţă de luna mai. „Poate am putea să punem acest lucru şi pe seama faptului că au existat şi nişte evenimente politice sau în viaţa publică mai precipitate şi atunci, mai ales la televiziunile de ştiri, au existat mai multe neglijenţe, în tehnoredactare în primul rând”, a spus Ana Iorga.
Ea a făcut referire şi la „greşelile vedetă”, care se tot repetă. Între acestea se numără greşelile legate de folosirea prepoziţiei „pe”, care nu apare atunci când ar trebui să însoţească pronumele relativ „care” pentru funcţia de obiect direct („distrugerile care le-aţi văzut” – corect: „pe care le-aţi văzut”). Pe de altă parte, ea a vorbit despre extinderi abuzive ale prepoziţiei „pe” („eşti reporter de mult timp pe Parlament” – corect: „la Parlament”; „pe imagini se vede” – corect: „în imagini”).
Alte greşeli vedetă sunt legate de structura „ca şi” („lucrează ca şi medic” – corect: „ca medic”) şi de folosirea lui „datorită” pentru cauzele negative („datorită oboselii a făcut accidentul” – corect: „din cauza oboselii”).
„Am remarcat la televiziunile de ştiri, mai ales la transmisiunile în direct, pronunţii greşite la cuvintele cu grupul «gz»”, a spus Ana Iorga, referindu-se la cuvinte precum „examen” şi „exemplu”.
Greşeli de pronunţie au mai fost constatate la substantive foarte curente, precum „servici” (corect: „serviciu”) şi la numerale. Acestora li se adaugă greşelile de accentuare în cazul unor cuvinte precum „editor” şi „butelie”.
„Minimum” şi „maximum” se folosesc în continuare incorect în structuri ca „în maxim 10 secunde” (corect: „în maximum 10 secunde”), a explicat Ana Iorga.
Ea a mai spus că sunt câteva automatisme şi la nivel stilistic, de pildă, folosirea incorectă a unor verbe precum „a servi” cu sensul de „a mânca”.
„În topul rău rămân două tipuri de televiziuni – televiziunile de ştiri, pe de o parte Antena 3 şi Realitatea TV. Poate că e explicabil tocmai fiindcă sunt informaţii în timp real (…) Iar în categoria televiziunilor generaliste din topul rău – OTV şi Kanal D sunt destul de neglijente în continuare”, a spus Ana Iorga.
„În topul bun, TVR 1, TVR Cultural şi Pro TV sunt printre primele televiziuni care stau foarte bine la capitolul evitarea greşelilor”, a spus Iorga.
Potrivit monitorizării, în luna mai, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la: OTV (48 de greşeli), Kanal D (42) şi TVR Info (33). Clasamentul lunii mai este continuat de: Pro TV (30), TVR 1 (26), Prima TV (26), Digi 24 (25), Antena 3 (23), B1 TV (23), România TV (23), Antena 1 (22), Realitatea TV (21) şi TVR Cultural (7). Pe de altă parte, în luna mai, la postul de radio Radio România Actualităţi au fost constatate 7 greşeli.
În luna iulie, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la Antena 3 (49 de greşeli), OTV (46), Realitatea TV (41) şi Kanal D (41). Clasamentul este continuat de Prima TV (36), România TV (35), Antena 1 (31 de greşeli), Digi 24 (26), Pro TV (25), B1 TV (25), TVR Info (24), TVR Cultural (23) şi TVR 1 (16). Radio România Actualităţi a avut 6 greşeli în luna iulie, potrivit raportului de monitorizare.
Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a atras atenţia că au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawl-uri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi secvenţele verbale aparţinând invitaţilor în studio.
„Cred că foarte mulţi ne dăm seama că, din păcate, calitatea talk show-urilor este adesea foarte joasă. Dacă am înregistra şi greşelile de limbă ale invitaţilor, tabelele noastre s-ar mări enorm, pe de o parte chiar cu greşeli de limbă, pe de altă parte cu forme vulgare, forme care nu-şi au locul în discursul public”, a spus Zafiu.
Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că CNA va analiza dacă se impune o sancţiune în cazul acelor posturi care au avut mai multe greşeli de limbă, însă a atras atenţia că niciun radiodifuzor nu mai are peste 50 de astfel de greşeli într-o lună.
„Este în interesul public ca limba română să fie un vehicul corect folosit pentru transmiterea informaţiilor”, a spus şi Cristina Trepcea, membru al CNA. „Eu, personal, cred că, dacă s-ar vorbi mai corect la televizor, probabil că şi rezultatele de la bacalaureat ar fi ceva mai bune”, a mai spus Trepcea.
Cea de-a treia monitorizare din acest an în privinţa folosirii limbii române la posturile de televiziune şi radio se va realiza în luna octombrie.