Carla del Ponte nu crede în implicarea lui Assad în atacurile chimice

Potrivit cotidianului rus Izvestia, acelor sirieni care cred, în mod naiv, că o catastrofă nu va avea loc le conferă şi mai multă încredere declaraţiile Carlei del Ponte, membru al Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite /ONU/ pentru anchetarea posibilelor încălcări ale drepturilor omului în Siria. Aceasta a declarat la 28 august că, potrivit relatărilor martorilor oculari şi ale celor răniţi în urma atacului cu arme chimice din 21 august, ‘gazul sarin a fost utilizat de combatanţi ai opoziţiei’.

Cu toate acestea, SUA şi aliaţii lor continuă să afirme că deţin alte informaţii. Acestea se bazează, potrivit mass-media americane, pe interceptarea unor discuţii telefonice ale conducerii siriene.

Potrivit expertului militar rus, Dmitri Litovkin, ‘interceptarea radio nu poate constitui o dovadă imbatabilă privind utilizarea de arme chimice. Cu mult mai important este să deţii mostre şi semne concrete privind intoxicarea cu un anumit gaz’. ‘Însă este nevoie de aceasta dacă vrei să afli adevărul. Pentru americani, însă, cel mai important este să doboare regimul Assad’, subliniază Litovkin.

Desigur, Washingtonul neagă în mod vehement acest lucru, continuă Izvestia, care informează că reprezentantul Casei Albe, Jay Carney, a declarat că ‘scopul posibilului atac nu este doborârea regimului Assad; pentru americani cel mai important este să reacţioneze la încălcarea normelor internaţionale şi drepturilor sirienilor’.

Această schimbare din tonalitatea SUA este explicată de experţi prin dorinţa Washingtonului de a se putea justifica în faţa comunităţii internaţionale şi a propriilor cetăţeni. ‘Obama a venit la putere cu promisiunea că SUA nu vor desfăşura operaţiuni militare fără permisiunea ONU şi vor renunţa la politica lui George W.Bush. În final, se dovedeşte că o operaţiune este urmată de alta’, constată expertul în problemele SUA din cadrul Fondului pentru dezvoltarea societăţii civile din Rusia, Maxim Minaev.

‘Experienţa americană în Iugoslavia, Irak şi Libia este interpretată de mulţi din întreaga lume drept un amestec armat în scopul schimbării conducerii unor alte ţări şi stabilirii unor regimuri loiale SUA’, subliniază şeful Consiliului pentru politică externă şi de apărare din Rusia, Fiodor Lukianov. ‘Desigur, Casa Albă neagă acest lucru, pentru că în acest caz ar fi vorba despre o adevărată politică imperială, din care lipseşte în totalitate orice motivaţie de ordin moral’, adaugă expertul rus.

Lukianov aminteşte că şi în timpul operaţiunii din Libia, NATO şi SUA au afirmat până în ultimul moment că nu-l vânează pe Muammar Ghaddafi, ci doar oferă sprijin adversarilor lui. La acea vreme, acţiunile militare ale aliaţilor au dus la uciderea liderului libian. Potrivit lui Lukianov, ca şi atunci, şi de această dată Washingtonul nu se va mulţumi cu alt rezultat decât înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad.

Promisiunile conform cărora atacul armat va fi unul punctul, îndreptat exclusiv asupra unor obiective şi baze nu înseamnă câtuşi de puţin că vor deveni ţinte doar obiectivele militare. ‘Pentru a readuce Siria în epoca de piatră, SUA le este suficient să distrugă depozitele de apă, bazele petroliere, o serie de uzine, porturile şi aeroporturile. Acest lucru este cu atât mai periculos cu cât multe obiective îi sunt indicate coaliţiei de către rebeli, interesaţi în subminarea puterii industriale a regimului’, consideră Litovkin.

În timp ce politicienii fac schimb de declaraţii, indicii indirecte atestă că atacul asupra Siriei ar putea începe deja în viitoarele zile. După ce au apărut zvonuri neconfirmate că pe lista obiectivelor care ar putea deveni ţinte a fost inclus şi palatul prezidenţial din Damasc, a început să se vorbească despre faptul că Bashar al-Assad şi-ar fi mutat familia şi o parte dintre reprezentanţii puterii la Teheran.