Această decizie creşte posibilitatea ca Ghosn să rămână în arest până la proces şi pune noi presiuni asupra Renault, partenerul francez al Nissan, de a găsi un succesor pentru Ghosn, care deţine în continuare, cel puţin oficial, titlul de preşedinte director general al acestei companii.
Carlos Ghosn a fost pus sub acuzare în Japonia pentru că a omis să declare autorităţilor bursiere venituri de aproximativ 5 miliarde yeni (38 milioane euro) realizate timp de cinci ani, între 2010 şi 2015.
Până în prezent, tribunalul din Tokyo a justificat privarea de libertate a lui Carlos Ghosn prin riscul de ascundere sau distrugere a probelor, precum şi prin riscul de fugă. Procurorii au argumentat că Carlos Ghosn ar putea fi tentat să se sustragă justiţiei japoneze.
Între timp, revelaţiile care vin din partea Nissan continuă în fiecare zi să umbrească imaginea lui Carlos Ghosn, iar detenţia sa prelungită obligă Renault să ia măsuri, deşi constructorul francez susţine că prezumţia de nevinovăţie primează în continuare. Săptămâna trecută, Renault a confirmat că ia în considerare alegerea unui succesor al preşedintelui director general Carlos Ghosn, acuzat de nereguli financiare în Japonia, după ce ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a cerut în mod public producătorului auto să convoace o reuniune a Consiliului de Administraţie pentru a rezolva problema succesiunii.
Renault şi Nissan au un parteneriat din 1999, în care Renault deţine 44,3% din acţiunile Nissan, în timp ce Nissan controlează un pachet de 15% din acţiunile Renault, dar nu are drepturi de vot la grupul francez. Alianţa Renault-Nissan, extinsă în 2016 prin includerea Mitsubishi, a devenit anul trecut cel mai mare producător mondial de automobile. În prezent, alianţa regrupează zece mărci de automobile (printre care Dacia, Lada, Samsung Motors, Alpine, Infiniti, Datsun etc.) cu 470.000 de salariaţi şi 122 de uzine pe toate continentele.