Carte: „Sălbaticul din Balcani” – mutaţiile economico-sociale suferite de zonă, văzute de doi jurnalişti români
Sunt surprinse într-o notă destinsă, raportată la viaţa personajelor, funcţionarea industriei ospitalităţii în Balcani, deteriorarea nivelului de trai al grecilor, preocuparea croaţilor pentru subvenţiile acordate de statele europene ferry-boat-urilor, competitivitatea serviciilor turistice bulgăreşti, incapacitatea unor pieţe locale ale muncii de a-i absorbi pe tinerii calificaţi (Muntenegru, Serbia, Bulgaria), potenţialul ecologic al unor agriculturi (Macedonia, Croaţia, Grecia), preferinţele de consum ale balcanicilor, exportul de forţă de muncă sau dinamica pieţei imobiliare regionale.
Cartea „Sălbaticul din Balcani” nu conține observații turistice despre obiective la modă, descrieri de muzee sau ale unor situri istorice. Conține, în schimb, o succesiune de povești – portrete ale unor oameni plini de viață, care devin, prin ei înşişi, simboluri ale normalității acestei regiuni. Cititorul îi cunoaște pe: Ivan – rockerul-patron de restaurant dintr-o peninsulă croată; Najden – profesorul-„eco-agricultor” dintr-un colț uitat al Macedoniei; Svetoslav – bucătarul absolut din Balcic; Borislav – chelnerul erudit din Sozopol; Damir – producătorul croat de vinuri premium; Naser – „tatăl” oilor la proţap din Bosnia; De Niro din Stara Baška – investitor italian rătăcit în turismul croat; Anastasius – grecul care crede că marea românilor şi a bulgarilor e prea neagră (drept care-i ademeneşte pe aceştia pe meleagurile lui); Nelu Focă de Botoşani, muncitor în sudul Eladei sau pe cultivatorii portocalelor Levantului.
„În general, occidentalul îl priveşte pe sălbaticul din Balcani ca pe o curiozitate a naturii sau ca pe o fiinţă inferioară. Sălbaticul, la rândul lui, se lasă adulmecat, pipăit şi încercat la el acasă de occidental, profită de curiozitatea acestuia şi îi ia banii. În realitate, însă, am văzut că sălbaticul din Balcani este o fiinţă aidoma celorlalte fiinţe omeneşti. Cu durerile lui, cu plânsetele lui, cu munca şi iubirile lui. O fiinţă mult mai autentică decât multe alte fiinţe omeneşti de aiurea. Te face să zâmbeşti, să te amuzi, să râzi, să plângi, să te întristezi, să-l iei în băşcălie, să te înfurii pe el. Sau să-i mulţumeşti, să-i fii recunoscător că ai dat de el în viaţa ta. Sălbaticul din Balcani este dotat cu inteligenţă, ceea ce-i poate părea paradoxal unui occidental. Şi, culmea, el mai trăieşte şi în civilizaţie, are o inimă mare etc.”, arată autorii, în dorinţa lor de a destructura o serie de mituri și stereotipuri negative legate de oamenii care trăiesc în acest colț de lume și de a înfățișa realitatea așa cum este ea, văzută prin ochii călătorului obișnuit.
Camelia Popa este jurnalist de presă scrisă și are un doctorat în psihologie. Ca jurnalist în presa centrală, ea a publicat timp de 18 ani articole cu tematică socială, politică și economică, în ziarele „Ora”, „România liberă” şi în alte publicaţii din străinătate. Ca psiholog, este autoarea unei serii de volume de psihopatologie și psihologie socială.
Daniel Popa este jurnalist cu o carieră de peste două decenii în presă, la „Adevărul” şi „România liberă” și consultant în comunicare. A publicat câteva mii de articole în domeniile social, economie și investigații. A fost consilier în diverse campanii de comunicare politică și comercială.
Lansarea cărţii „Sălbaticul din Balcani” are loc pe 8 aprilie la ora 19 la Librăria Humanitas Cişmigiu. Vor vorbi despre carte jurnalista Sabina Fati şi Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.