Cartel ALFA a demarat acţiunile de pichetare a prefecturilor din ţară şi ameninţă cu declanşarea unui conflict de amploare

‘Propunerea Guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular, ale cărui consecinţe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecinţele pozitive, dacă vor exista, vor beneficia doar capitalul şi reprezentanţii acestuia (patronii şi angajatorii). Plata contribuţiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio ţară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe ţări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuţii angajatori, 13,35% contribuţii angajat), deoarece companiile au şi o răspundere socială. Această distribuţie – în baza principiilor solidarităţii, responsabilităţii sociale, echităţii, statuate de convenţiile OIM şi de tratatele şi reglementările EU – asigură o repartizare echitabilă a creşterii economice între capital şi lucrători. Transferul integral al contribuţiilor în sarcina lucrătorului va debalansa acest echilibru şi va pune o presiune nejustificată pe umerii angajaţilor. Astăzi, angajatul plăteşte contribuţii sociale 16,5% şi impozit pe salariu – 16%. De la 1 ianuarie 2018, salariatul va plăti contribuţii sociale – 35% şi impozit pe salariu 10%. Angajatorul plăteşte azi contribuţii sociale – 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti – 0%’, atrage atenţia CNS ‘Cartel ALFA”’, într-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, principalele efecte negative suportate de lucrători vor fi scăderea veniturilor nete din muncă, eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor, desfiinţarea fondului de şomaj şi scăderea sustenabilităţii sistemului public de pensii prin reducerea valorilor contribuţiilor la Pilonul I de pensii, de la 31,3% în 2008 la 18,3% din total contribuţii.

‘Lipsa unui mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale care erau anterior în sarcina angajatorului, pentru salarii care depăşesc salariul minim, va duce la reducerea venitului net sau ar împiedica salariatul să beneficieze de facilităţi fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10% sau reducerea cotei de contribuţii sociale cu 4,25%. Spre exemplu, la un salariu brut de 2.600 de lei, salariatul va pierde până la 302 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net. În sistemul bugetar, creşterea de 25% de la 1 ianuarie 2018, reprezintă, în condiţiile acestui transfer, doar 4,26%’, susţin sindicaliştii.

În ceea ce priveşte eliminarea completă a contribuţiei pentru accidente de muncă şi boli profesionale, Cartel ALFA subliniază că acest lucru înseamnă de fapt lipsa totală de răspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de muncă în condiţii normale pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor (în contradicţie cu Legea 319/2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă), în condiţiile în care calitatea locurilor de muncă în România este dintre cele mai scăzute din UE.

‘Desfiinţarea contribuţiei pentru concedii medicale înseamnă că salariaţii vor suporta plata concediilor medicale, iar eliminarea contribuţiei pentru creanţe salariale lasă descoperiţi lucrătorii în cazul insolvenţei companiei, fără să-şi mai poată recupera salariile. Toate acestea ar determina o modificare radicală a legislaţiei specifice, ceea ce este de natură să ducă la un conflict de norme cu legislaţia internaţională (Convenţii OIM ratificate sau directive EU)’, afirmă aceştia.

Ei avertizează că desfiinţarea fondului de şomaj presupune că şomajul va fi suportat integral de stat, adică tot de către toţi cetăţenii, sau va dispărea ca sistem de protecţie, ceea ce, din nou, contravine normelor UE sau internaţionale.

‘Astfel, angajatorii scapă de responsabilitatea propriilor lucrători, pe care o transferă astfel integral statului. Considerăm că această soluţie originală a guvernului va da peste cap întreaga piaţă a muncii, cu consecinţe deosebit de grave prin creşterea presiunii fiscale pe lucrător, instabilitate financiară la nivelul bugetului de stat prin scăderea drastică a veniturilor la buget şi prin alocarea suplimentară de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care îi degrevează pe angajatori’, spun sindicaliştii.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 62/2011, Cartel ALFA urmăreşte deblocarea negocierii şi încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor cinci confederaţii sindicale înaintată guvernului.

‘Efectele negative ale modificării legislaţiei dialogului social din 2011 prin desfiinţarea negocierii colective la nivel superior şi restrângerea dreptului la acţiune colectivă au condus la accentuarea inegalităţilor sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa. Astfel, în cei 7 ani de la intrarea în vigoare a condiţionărilor abuzive din Legea dialogului social (62/2011) nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% – sunt semnate de reprezentanţii salariaţilor, de cele mai multe ori desemnaţi de însuşi managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de faţadă este minimă. Efectele sunt vizibile şi au stârnit îngrijorarea instituţiilor internaţionale, precum Organizaţia Internaţională a Muncii sau Comisia Europeană’, potrivit comunicatului.

În acest context, numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponenţial în cei 7 ani (de la 8% în 2011 la peste 30% în prezent), migraţia forţei de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forţă de muncă calificată, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare. Mai mult decât atât, prevederile acestei legi restricţionează dreptul constituţional la asociere colectivă pentru mai mult de un milion de lucrători, angajaţi în cele circa 470.000 de întreprinderi care au sub 15 angajaţi (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat).

Programul acţiunilor demarate de Cartel ALFA cuprinde luni pichetări ale prefecturilor din judeţele Botoşani, Galaţi, Gorj şi Maramureş, iar marţi vor fi vizate prefecturile din judeţele Braşov, Caraş Severin, Călăraşi şi Vrancea.

Miercuri, 27 septembrie, sindicaliştii de la Cartel ALFA vor picheta prefecturile judeţelor Brăila, Constanţa, Covasna, Iaşi şi Vâlcea, iar pentru joi, 28 septembrie, au fost anunţate acţiuni la prefecturile judeţelor Dâmboviţa şi Tulcea. Vineri, 29 septembrie, este rândul prefecturilor din judeţele Buzău, Cluj, Hunedoara, Prahova şi Suceava.

‘În cazul în care Guvernul menţine propunerea de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat în propunerea de buget pentru 2018, se vor constitui premisele pentru declanşarea unui conflict social de amploare’, avertizează sindicaliştii.