Cartel Alfa: Guvernul nu ar trebui să mai dialogheze cu FMI şi BM pe Legea dialogului social

Guvernul ar putea modifica Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă şi nu ar trebui să mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, întrucât aceste instituţii au alte atribuţii, a declarat, marţi, vicepreşedintele "Cartel Alfa" Petru Dandea.
Economica.net - mar, 13 nov. 2012, 13:52
Cartel Alfa: Guvernul nu ar trebui să mai dialogheze cu FMI şi BM pe Legea dialogului social

Vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” a spus că Legea dialogului social nu a fost modificată deoarece Guvernul a decis să ceară şi un punct de vedere de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM), iar răspunsul primit nu a reuşit să clarifice nimic, ci a încurcat şi mai mult lucrurile.

Potrivit sindicaliştilor, răspunsul a fost trimis în urmă cu aproximativ trei săptămâni şi nu este unul punctual, recomandându-se doar o politică prudentă şi o atenţie deosebită.

„Credem că Guvernul nu ar mai trebui să dialogheze cu FMI şi Banca Mondială, pentru că aceste instituţii au alte atribuţii”, a spus Dandea.

Reprezentanţii „Cartel Alfa” cred că Guvernul ar putea să dea o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea rapidă a Legii dialogului social, cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate.

Sindicaliştii spun că în lipsa unei modificări legislative, negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă.

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” va organiza miercuri acţiuni de pichetare în toată ţara, pentru a susţine o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective.

Potrivit reprezentanţilor confederaţiei sindicale, la nivel naţional vor fi aproximativ 5.000 de manifestanţi, iar mesajul principal pe care aceştia îl vor transmite va fi necesitatea modificării Legii Dialogului Social, pentru ca negocierile colective să poată avea loc, iar numărul contractelor colective să crească.

Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare.

În acelaşi timp, conform propunerilor Guvernului către FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială obţinute de MEDIAFAX, prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni, extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile, respectiv societatea şi sindicatele, convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului.

Propunerile modifică forma actuală a Legii dialogului social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale.

În primăvara anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru Legea dialogului social, anunţând la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la nivel naţional îşi încetează existenţa, iar salarii mai mari decât salariul minim garantat în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali naţionali pierzând astfel „obiectul muncii” legat de semnarea contractului colectiv la nivel naţional.

Guvernul, condus atunci de Emil Boc (PDL), arăta că este nevoie de o lege a dialogului social „de dreapta”, după modificarea Codului Muncii.

Noul Executiv USL a transmis însă FMI o serie de propuneri de modificare a Codului de Dialog Social, care flexibilizează regulile de încheiere a contractului colectiv de muncă.

Astfel, conform propunerii, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.

Legislaţia actuală stabileşte că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării o singură dată, cu cel mult 12 luni.

În documentul obţinut de MEDIAFAX se propune şi abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Este abrogată şi regula conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În aceste condiţii, în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, şi alte sporuri salariale, care exced restricţiile legale actuale.

Prin legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot depăşi 30 la sută din salariul de bază.

În scrisoarea transmisă instituţiilor financiare internaţionale de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arăta că propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”.

„Prezentul act normativ, în speţă Legea 62/2011 privind dialogul social, a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali, dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi, însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor. Amintim cazul sectorului educaţie, unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă, şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective; evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale – de la apariţia Legii 62/2011, 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o; scăderea drastică a numărului de contracte colective de munca încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură, blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social, refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social”, se arăta în scrisoare.

Te-ar mai putea interesa și
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea unei strategii naționale privind dezvoltarea industriei până în 2030 ar putea fi aprobat în ședința de astăzi, 21 noiembrie, a......
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Grupul antreprenorial românesc Simtel a intrat pe piața de energie electrică din Republica Moldova, cu deschiderea filialei ...
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic de 50 MW și are în plan încă unul de 100 MW
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic ...
Dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, va începe construcția primului parc fotovoltaic ...
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor digitale și a producătorilor de gadgeturi
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor ...
Din decembrie 2026 va fi în vigoare o nouă legislație care va susține demersurile consumatorilor care au achiziționat ...