Cartel Alfa: Jongleriile fiscale propuse de guvern adâncesc inechităţile dintre cetăţeni

Luni, 5 decembrie 2022, s-a discutat la nivelul Ministerului Finanţelor Publice proiectul de OUG a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Este cea mai lungă ordonanţă-trenuleţ dată de un guvern, prin care se operează simultan 51 de modificări legislative diferite, nu doar prin prorogare de termene, ci modificări de fond ale unor acte normative, afectând principiile pe care au fost construite.

Potrivit Cartel Alfa, această ordonanţă este măsura incompetenţei actualei administraţii, care guvernează prin măsuri ad-hoc şi populiste, ignorând principiul constituţional de separare a bugetelor, după interesul politic de moment. Consecinţa gravă este distrugerea completă a încrederii cetăţenilor în stat, prin măsuri iresponsabile care lovesc la temelia relaţiei individ-societate sau individ-stat, pe care se bazează contractul social.

„Astfel, modificări fiscale care produc inechitate socială sunt adoptate cu o superficialitate şocantă, fără nicio analiză de substanţă şi fără luarea în considerare a unor soluţii alternative, propuse de partenerii sociali. Spre exemplu, ordonanţa introduce ca regulă scutirea fiscală pentru 200 de lei din salariul minim brut, atât pentru impozit, cât şi pentru taxe sociale. Scutirea nu se aplică însă şi salariilor mai mari de salariul minim, ceea ce distruge politica de motivare salarială bazată pe competenţe şi experienţă. Angajatul A, încadrat cu salariul minim de 3.000 lei brut, va avea un venit net mai mare decât salariatul B, încadrat cu 3100 lei şi acelaşi venit net cu al salariatului C, încadrat cu 3340 lei brut. Mai mult decât atât, deşi contribuie mai puţin, salariatul cu salariul minim va avea acelaşi punctaj la pensie, iar pentru pensionarii actuali în plată bugetul va fi diminuat. Deşi s-au propus variante prin care să se acorde acest sprijin celor cu salarii mici, dar fără introducerea de noi inechităţi, guvernul le ignoră şi merge orbeşte înainte cu aceste „soluţii” populiste, ineficiente şi dăunătoare”, explică sindicaliştii.

Este o perioadă extrem de dificilă pentru toţi şi mai ales pentru cei cu venituri mici şi foarte mici, aflaţi într-o proporţie covârşitoare în totalul populaţiei. O treime din populaţie (6.6 milioane persoane) trăia în 2021 în condiţii de deprivare materială şi socială, neavând acces la bunuri şi servicii considerate minime pentru un trai decent (INSSE). Acest număr este probabil mult mai mare acum, după scumpirile din ultimul an şi scăderea puterii de cumpărare determinată de creşterea preţurilor.

Din acest motiv, măsurile guvernului trebuie să vizeze cu prioritate creşterea veniturilor populaţiei pentru a face faţă scăderii puterii de cumpărare şi a nivelului de trai.

În schimb, guvernul inventează tot felul de mecanisme şi jonglerii fiscale pentru a masca diverse forme de susţinere şi ajutoare sociale. Efectul este însă introducerea de nenumărate distorsiuni, de noi inechităţi şi aberaţii legislative, care, din experienţă, am constatat că sunt greu sau imposibil de corectat ulterior, se mai arată în comunicat.

Un alt exemplu de măsură cuprinsă în proiectul de OUG este deductibilitatea fiscală de 200 lei pentru o creştere salarială acordată voluntar de angajator în valoare de 450 lei brut. În primul rând, este un mecanism opţional, iar din datele de anul acesta reiese că un astfel de mecanism opţional a fost utilizat pentru doar 10% dintre salariaţii care ar fi putut beneficia. În al doilea rând, aceste măsuri introduc discriminări fiscale între salariaţii din sectorul public şi cel privat.

În acelaşi timp, creşterea cu doar 10% a salariilor în sectorul public nu acoperă nici măcar rata inflaţiei, iar plafonarea calculului la 2.500 lei salariul minim (coeficient 1) din legea 153/2017 va avea ca efect comprimarea primelor 27 de funcţii din grila de salarizare din sectorul public la nivelul salariului minim de 3.000 lei brut, ceea ce e inacceptabil.

„Acest lucru va amplifica frustrările salariaţilor şi va adăuga la inechităţile determinate de aplicarea incompletă şi neunitară a legii salarizării publice, din nou cei cu salarii mici fiind şi cei mai nedreptăţiţi. CNS Cartel ALFA, alături de organizaţiile membre din sectorul public, menţine solicitarea pentru aplicarea legii salarizării în integralitatea ei, fără niciun fel de prorogare a termenelor şi fără îngheţarea vreunei componente salariale sau drepturi prevăzute de lege”, se mai arată în comunicat.

Deşi se apropie termenele din PNRR pentru reforma sistemului de pensii (Jaloanele 214 şi 215), partenerii sociali nu au primit încă nici măcar o schiţă a unei propuneri de lege pentru un sistem de pensii bazat pe contributivitate. Este o opacitate totală în ceea ce priveşte elaborarea de politici publice.

„Nivelul de compentenţă al actualului executiv este extrem de scăzut. Chiar şi atunci când diverse propuneri sunt supuse dezbaterii cu partenerii sociali, acestea nu sunt însoţite de o minimă documentaţie, analiză sau argumentare. Pe subiectul reformei pensiilor, a avut loc o singură întâlnire cu reprezentanţii Băncii Mondiale în cursul lunii octombrie şi nici până acum nu s-a primit vreun document elaborat de experţi sau care să cuprindă punctul de vedere al guvernului în privinţa punctelor discutate”, mai spun sindicatele.

Astfel, concluzia evidentă este că lipseşte complet voinţa politică pentru a readuce sistemul de pensii în parametri echitabili şi eliminarea aberaţiilor care creează atât de multă diviziune şi inechitate în societatea românească.

„Faţă de cele de mai sus, atragem atenţia că aceste măsuri au două tipuri de efecte: pe de o parte împing cetăţenii către partidele populiste, de extremă dreaptă şi anti-sistem, iar pe de altă parte, accentuează tensiunile sociale şi generează premisele declanşării unor ample acţiuni de protest”, se mai precizează în comunicat.

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA” a luat fiinţă în 1990 pentru a oferi lucrătorilor români o reprezentare reală şi democratică. Confederaţia este reprezentativă la nivel naţional, reuneşte 38 de federaţii sindicale la nivel de sector şi coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.