Cărţile au devenit un lux în Turcia din cauza deprecierii lirei

Sectorul editării de carte, foarte dependent de importurile de hârtie, este lovit în plin de criza monetară din Turcia, unde moneda naţională a pierdut un sfert din valoare în acest an iar inflaţia a trecut de 21%, ceea ce afectează puterea de cumpărare a turcilor.

„Preţul cărţilor a explodat. Studiez relaţii internaţionale şi cheltui aproape 1.000 de lire pe lună în librării (aproximativ 75 de euro, adică o treime din salariul minim pe economie din Turcia)”, dezvăluie Gulfer Ulas. „Cititul este una dintre pasiunile mele”, continuă Gulfer Ulas, care recunoaşte că această pasiune are acum un cost exorbitant. „Înainte, prima ediţie a unei cărţi costa 33 de lire. Acum este aproape 70 de lire”, spune Ulas.

În decurs de un an, „preţul hârtiei a urcat de la 700-800 de dolari pe tonă la 1.500 de dolari”, o creştere subită care s-a repercutat asupra librarilor, explică Haluk Hepkon, proprietarul editurii Kirmizi Kedi. „Imaginaţi-vă că publicaţi o carte care costă 30 de lire. Dacă se vinde bine şi este reeditată o săptămână mai târziu, preţul va urca la 35 de lire. Şi Dumnezeu ştie cât va costa la cea de-a treia sau a patra reeditare”, adaugă Haluk Hepkon. „La final, oamenii sunt obligaţi să se concentreze pe produsele esenţiale şi să renunţe la cărţi”, se teme editorul.

O altă posibilă consecinţă este aceea că, din cauza dificultăţilor financiare, editorii să decidă să publice mai puţine cărţi. Anumite case de editură şi-au cerut deja scuze cititorilor pentru că nu au tipărit anumite cărţi din cauza costurilor de imprimare foarte ridicate.

Potrivit unui studiu efectuat în 2018 de Camera de comerţ din Istanbul, Turcia importă anual hârtie în valoare de aproximativ trei miliarde de dolari. Preţul hârtiei a crescut peste tot în lume însă situaţia este una deosebit de dificilă în Turcia, după privatizarea şi ulterior dezmembrarea principalului producător de hârtie din Turcia (SEKA), la finalul anilor 2000, afirmă preşedintele Asociaţiei editorilor turci, Kenan Kocaturk. Potrivit acestuia, Turcia plăteşte în prezent pentru că nu a considerat hârtia drept un produs strategic. „Fabricile de hârtie din Turcia au fost vândute, doar două dintre ele continuă să producă. În celelalte, echipamentele au fost vândute la preţ de fier vechi”, adaugă Kenan Kocaturk.

„Deprecierea lirei afectează toate sectoarele. Din păcate, de mai mulţi ani Turcia nu reuşeşte să producă mai multe materii prime şi bunuri intermediare”, explică economistul Murat Sagman.

Pentru Rober Koptas, de la editura Aras din Istanbul, sectorul cărţii va suferi de pe urma crizei într-un moment în care cetăţenii obişnuiţi au dificultăţi în a-şi asigura hrana zilnică. „Multe edituri opresc sau reduc tipărirea de cărţi. Oamenii care lucrează în acest sector, tipografi, angajaţi din birouri, editori şi traducători vor suferi consecinţele financiare”, prognozează Rober Koptas.

Pentru Haluk Hepkon „sectorul culturii este la fel de important ca şi alimentaţia. Chiar mai mult, pentru că este nevoie să educi oamenii pentru ca aceştia să poată rezolva problemele economice”.