The Guardian: Cărţile scrise de deţinuţii din România, o „portiţă” ce subminează campania anticorupţie
Această „portiţă” subminează campania anticorupţie din România, comentează The Guardian în ediţia online, subliniind că nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege.
Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi proprietarul unor posturi de televiziune, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în august 2014, pentru corupţie. De atunci, a scris opt lucrări ştiinţifice, o realizare uimitoare după toate standardele, notează cotidianul britanic. Oricât de impresionant ar fi, există totuşi suspiciuni că productivitatea sa nu este motivată doar de zelul academic.
Conform legislaţiei române, pedepsele deţinuţilor pot fi reduse cu 30 de zile pentru fiecare carte cu valoare ştiinţifică pe care o publică, iar aceasta este o oportunitate de care profită mulţi condamnaţi într-o ţară implicată într-o campanie anticorupţie fără precedent, comentează The Guardian.
În timp ce se află în detenţie, politicieni şi oameni de afaceri în special publică lucrări pentru a profita de această „portiţă”, în condiţiile unor controale minime care să confirme valoarea sau chiar originalitatea operelor.
„Legea este de mulţi ani, dar nu am mai văzut astfel de abuzuri până de curând”, a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie şi fost director în Ministerul român al Justiţiei. „Se întâmplă într-un moment în care campania anticorupţie din România a început să genereze condamnări”, a adăugat ea.
Potrivit Administraţiei penitenciarelor, 415 lucrări ştiinţifice scrise de deţinuţi au fost publicate de la începutul lui 2013 până pe 9 decembrie 2015. În 2012, au fost numai şapte.
Există indicii puternice că multe dintre cărţi sunt scrise de „scriitori-fantomă” sau cel puţin sunt intens coordonate de asistenţi de cercetare din afară. Aceştia predau apoi textul deţinuţilor care îl scriu de mână şi plătesc pentru tipărirea câtorva sute de exemplare.
În aprilie 2015, omul de afaceri George Copos, care ispăşea o pedeapsă de patru ani de închisoare, a fost acuzat de plagiat în cazul unei cărţi pe care ar fi scris-o: „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV şi XVI”. El a fost eliberat între timp.
Potrivit lui Cătălin Parfene, un istoric care şi-a scris lucrarea de masterat pe această temă în 2005, cartea lui Copos „are o structură identică, aceeaşi abordare istorică, acelaşi tip de argumentaţie, expresii şi pasaje similare, o structură identică a ideilor din teza” sa. De asemenea, Parfene a subliniat că lucrarea lui Copos a fost coordonată de acelaşi profesor.
El a aflat aceste lucruri pentru că un exemplar al cărţii a fost trimis la Biblioteca naţională, aşa cum prevede legea, toate celelalte exemplare fiind cumpărate aparent de autor.
În iunie, Universitatea din Bucureşti a anunţat că înfiinţează o nouă comisie de experţi care să analizeze cele două lucrări, dar chiar dacă decizia va fi împotriva lui Copos, este puţin probabil ca acesta să se întoarcă în închisoare pentru a ispăşi cele 30 de zile câştigate.
În total, Copos ar fi scris cinci cărţi în cele 400 de zile de detenţie. El a primit de asemenea reduceri ale pedepsei pentru că are mai mult de 60 de ani şi pentru că a lucrat la atelierul de tâmplărie al închisorii.
Între timp, Gigi Becali, controversatul proprietar al clubului de fotbal Steaua, şi-a redus perioada de detenţie scriind două cărţi, inclusiv una despre relaţia cu echipa sa de fotbal. Fostul politician Nicolae Vasilescu ar fi scris nouă cărţi din 2014 până în prezent, iar omul de afaceri Dinel Staicu a publicat şapte lucrări într-o perioadă similară.
În ultimele luni, unele persoane implicate în lupta anticorupţie din România au exercitat presiuni pentru eliminarea acestei „portiţe” sau măcar modificarea ei.
„Nimeni nu verifică valoarea ştiinţifică a lucrării sau dacă (deţinuţii) au avut timp să scrie aceste cărţi”, a declarat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi. „Oamenii scriu opt, nouă, zece cărţi fără nicio valoare ştiinţifică, dar tot obţin reducerea pedepselor. Acest lucru afectează indirect lupta împotriva corupţiei”, a subliniat ea.