Cartoful fierbinte din mâinile lui Nicușor Dan: apa caldă și căldura s-ar putea scumpi în București

De mai bine de zece ani, în România funcționează o schemă de sprijin, prin care toți consumatorii de energie electrică plătesc, în factura lunară, o sumă de bani pentru sprijinerea centralelor termoelectrice care produc energie electrică și termică în regim de cogenerare eficientă. În acest moment, după mai multe modificări care se fac an de an, această contribuție este de circa 2,2 de bani/kWh, crescută cu circa 40%, de la a 1 noiembrie-nivelul anterior a fost de 1,6 bani. În iulie însă, contribuția fusese scăzută.

Taxa nu este mare pentru un consumator casnic – câțiva lei pe lună, însă la nivelul tutor consumatorilor, suma este considerabilă: chiar premierul Orban spunea că, din 2010 până acum (declarația a fost făcută în iunie) din această contribuție s-au strâns două miliarde de euro. De bani beneficiază circa 40 de producători din țară, printre care și centralele electrice de termoficare (CET) ale Elcen.  

Această schemă, de fapt un ajutor de stat, a fost introdusă în 2010, cu acordul Comisiei Europene, și este valabilă 11 ani, până la sfârșitul anului 2021. Așadar, schema expiră la finalul anului viitor, lucru de care Guvernul României este conștient și, ca atare, a trimis Bruxelles-ului o propunere de prelungire/modificare a acestei scheme, pe baza unui studiu făcut de PriceWaterhouseCoopers.

Nu știm ce conține schema exact, din piață am aflat doar că România a solicitat două tipuri de astfel de sprijin: în primul caz alocarea unei sume pentru centralele care funcționează deja, posibil mai mici decât acum, – așa cum se întâmplă din 2010 încoace, iar în al doilea caz o schema nouă, destinată investițiilor noi în astfel de centrale, beneficiarii urmând să se califice în urma unor licitații la care să fie înscrise proiectele, filosofia fiind de a se încuraja noi investiții în cogenerarea de înaltă eficiență. Însă, potrivit vocilor din piață, Bruxelles-ul ar fi transmis deja înapoi solicitări de clarificări, întrebând practic pe ce se bazează România cand solicită un nou ajutor de stat de acest fel în condițiile în care, pe baza schemei actuale nu s-a prea investit din banii strânși în centrale noi și eficiente de cogenerare. Așadar, o schemă nouă de sprijin ca cea de acum este pusă sub semnul întrebării.

Informațiile despre noua schema nu au putut fi confirmate oficial.

L-am întrebat pe ministrul Economiei și Energiei, Virgil Popescu, despre această chestiune.

“Este vorba despre prelungirea acestei scheme, însă eu nu sunt de acord ca acest bonus de cogenerare să funcționeze așa. Nu pot fi acord cu creșterea lui anuală, doar pentru că s-a gândit ANRE și să nu fie folosit în investiții. În momentul de față acest bonus este folosit doar pentru cheltuieli curente, nu pentru cheltuieli de capital. Eu îmi doresc, dacă el există, să se facă investiții pentru ca această cogenerare să fie și mai eficientă. Dacă vreau să ajut o companie, că nu sunt în stare ca Primărie să refac reațeaua, îi dau subvenție penru asta, dar nu bonus de cogenerare”, a răspuns ministrul, în conferință de presă.

Faptul că acest bonus a devenit de fapt o sursă pentru cheltuielile curente și nu una de investiții este arătat clar de Elcen, compania care admistrează cele patru CET-uri din București care asigură funizarea apei calde și căldurii în rețeaua de distribuție. Care spune și, dacă era neclar pentru cineva, ce se va întâmpla dacă acest bonus se taie.

“Este de remarcat că valoarea bonusului de cogenerare are o pondee importantă în cifra de afaceri a producătorilor. Încetarea acestei scheme de sprijin poate conduce fie la scăderea rentabilității activității producătorilor, fie la o creștere a tarifelor la energia termică, peste nivelul de suportabilitate al populației”, se arată în planul de reorganizare a Elcen, societate care este în insolvență. Toate cele patru CET-uri ale Elcen beneficiază de acest bonus.

Să mai spunem și că, în trimestrul trei al anului viitor, în programul de reglementări al Autorității de Reglementare în Energie (ANRE) este “Metodologia privind stabilirea principiilor aplicabile pentru închiderea financiara a schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență”.

Așadar, dacă Guvernul nu va convinge Comisia Europeană să permită încă o dată acest tip de ajutor de stat, în 2022 noua administrație a Bucureștiului va avea o nouă problemă cu energia termică din București, pe lângă cele pe care le are deja, legate de distribuția pe care o face Termoenergetica: presiunea pe prețul de producție, care va crește dacă se elimină bonusul.

Iar lucrurile sunt deja întinse la maximum din punct de vedere al banilor. Costul total al gigacaloriei (producție, distribuție, furnizare), recunoscut de ANRE pentru populație este de 400 de lei, iar prețul plătit de populația Capitalei este de 163 de lei, restul fiind subvenție care, alături de subvenția la transport, înseamnă majoritatea cheltuielilor Bucureștiului.