Casa Verde – Burduja spune că a discutat cu Ministerul Mediului ca în viitoarele ediţii ale programului să existe o componentă de stocare
„Este cel mai important subiect şi ceea ce ar trebui să fie preocuparea noastră principală la nivelul întregului sistem energetic naţional. Degeaba vom avea noi capacităţi de producţie de energie verde sau din surse regenerabile, dacă nu venim cu componenta aceasta de stocare, pentru că altfel, repet, vom crea dezechilibre în sistem tot mai greu de gestionat. Am discutat şi cu Ministerul Mediului să gândească viitoarele ediţii ale programului Casa Verde şi cu o componentă de stocare, pentru că altfel, la condiţiile de piaţă actuale, tehnologiile acestea sunt destul de scumpe, investiţiile se recuperează într-un orizont de tip îndelungat şi nu rentează întotdeauna pentru un consumator să-şi instaleze şi o baterie lângă panourile fotovoltaice”, a explicat Burduja pentru Agerpres.
El a subliniat că Ministerul Energiei doreşte să susţină tehnologiile de stocare şi pe baterii şi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, „bateriile verzi”.
„Dacă am compara impactul de mediu al bateriilor, să spunem, clasice, deşi ele sunt tot mai moderne şi mai performante, cu impactul unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, am vedea că este mult mai mic impactul de mediu la o astfel de hidrocentrală”, a punctat ministrul Energiei.
Pe de altă parte, acesta a vorbit şi despre posibilele reglementări referitoare la avizele tehnice de racordare (ATR) la reţea şi a menţionat că a început un dialog cu comisiile de specialitate din Parlamentul României, existând o iniţiativă de a impune o garanţie de implementare a proiectului companiilor care solicită acest aviz.
„Acolo, sub conducerea domnului preşedinte Lorand Antal de la Senat (preşedintele comisiei de Energie, n.r), există o iniţiativă de a impune o garanţie acestor companii. Deci, atunci când îţi asumi că îţi doreşti un ATR, Transelectrica să solicite o garanţie de implementare a proiectului, dacă vreţi, de 5-10% din valoarea proiectului. Cei care realizează proiectul primesc aceşti bani înapoi. Cei care nu realizează proiectul îi pierd şi aceştia se pot ulterior folosi pentru investiţii, de exemplu în reţeaua de transport a energiei electrice. Cred că asta ar responsabiliza piaţa, ar premia investitorii serioşi, pentru că în acest moment, dacă între două puncte avem, ştiu eu, nouă proiecte care vizează doar speculă şi al 10-lea care chiar vrea să facă investiţia, dar al 10-lea investitor este obligat sau are un ATR condiţionat de întărirea liniei, asta înseamnă cost adiţional de aproximativ 10 milioane de euro pentru acel investitor. Şi vă daţi seama exact investitorul serios se trezeşte în situaţia în care investiţia nu mai e rentabilă”, a spus ministrul Energiei.
El a adăugat că, în felul acesta, pe de o parte „ar fi curăţată piaţa” şi, pe de altă parte, ar fi degrevat şi mecanismul de la Transelectrica, compania fiind inundată de solicitări de ATR-uri şi atunci ar procesa practic acele solicitări care vizează chiar dezvoltarea unor asemenea proiecte şi nu speculă cu terenuri din circuitul agricol sau scoase din circuitul agricol pentru parcuri fotovoltaice.
Sebastian Burduja a semnalat că, şi în ceea ce priveşte prosumatorii există discuţii cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, cu distribuitorii, cu Transelectrica pentru a vedea care este modelul optim pentru includerea energiei în reţea, în caz de supraproducţie.
„Ungaria a fost în situaţia asta şi a ajuns în stadiul în care nu permite prosumatori. Adică poţi să-ţi instalezi panouri fotovoltaice pentru consumul propriu, dar nu poţi să dai în reţea şi să obţii bani în plus faţă de economiile pe care le ai de la consumul de energie electrică. Deci, iarăşi, cu grijă mare pentru că vrem să susţinem prosumatorii, este un fenomen corect, este un fenomen în linie cu tendinţa de descentralizare a sistemelor energetice şi de creare a acestor comunităţi energetice, dar în acelaşi timp nu vrem să punem în pericol stabilitatea sistemului energetic”, a precizat Burduja.