„Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată produsă în regiunea Botoşani. Produsul se distinge prin perioada lungă de maturare (60 de zile), care îi permite să dobândească o consistenţă omogenă precum şi o culoare mai pronunţată. Gustul are accente de miez de nucă, uşor amărui datorită fermentaţiei. Condiţiile climatice locale sunt favorabile dezvoltării păşunilor naturale bogate într-o floră diversificată contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru producţia Caşcavalului de Săveni”, subliniază Comisia Europeană.
Această nouă indicaţie se va alătura celor 1.450 de produse deja protejate la nivel european, a căror listă este disponibilă în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR).
România avea anterior şase produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care cinci Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată şi Cârnaţii de Pleşcoi. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).
La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă patru produse în scopul dobândirii protecţiei europene, din care patru pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, Salată cu icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcinta dobrogeană şi un produs Salata tradiţională cu icre de crap pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată.
Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.