Per total, pe parcursul anului 2023, Casele de Asigurări de Sănătate din ţară au avut obligaţii de plată pentru concedii şi indemnizaţii în valoare totală de 7,07 miliarde de lei.
Din suma antemenţionată, 2,57 miliarde lei reprezintă obligaţii de plată pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care au rămas neonorate în 2022 şi cu care Casele de Asigurări de Sănătate au intrat în 2023.
Valoarea cererilor depuse de angajatori, care îndeplinesc toate condiţiile de plată, în 2023 şi a obligaţiilor Caselor de Asigurări de Sănătate către persoane fizice se ridică la 4,5 miliarde de lei, arată datele CNAS analizate de Economica.net.
Plăţile efective făcute de Casele de Asigurări de Sănătate din ţară pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în 2023 se apropie de 3,7 miliarde de lei şi sunt cu peste 37% mai mici decât cele efectuate în 2022, potrivit calculelor Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.
Drept care, Casele de Asigurări de Sănătate din ţară au intrat în anul 2024 cu obligaţii de plată pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în valoare de 3,37 de miliarde de lei, potrivit datelor CNAS, analizate de Economica.net.
De unde vin banii din care CNAS plăteşte concediile şi indemnizaţiile
Banii destinaţi finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se asigură parţial din sumele provenite din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, din contribuţia persoanelor fizice care au încheiat contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate cu Casele de Asigurări de Sănătate, dar şi de la bugetul de stat.
Aproape 3,7 miliarde de lei – venituri colectate la Fondul Sănătăţii pentru plata concediilor şi indemnizaţiilor în 2023. De unde provin banii
Punctual, 2,26 de miliarde de lei sunt venituri din contribuţia asiguratorie pentru muncă, încasate de FNUASS în 2023. Veniturile din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii, datorate de asiguraţi, se ridică la 10,3 milioane lei, iar suma alocată FNUASS din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetului pentru concedii şi indemnizaţii se ridică la 1,42 de miliarde de lei în anul 2023, arată execuţiile FNUASS analizate de Economica.net.
Scădere cu aproape 60% a numărului de certificate medicale acordate de medici oamenilor asiguraţi la sănătate în 2023
Medicii au eliberat 3,38 de milioane de certificate medicale oamenilor asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pe parcursul anului 2023, arată datele CNAS, obţinute de Economica.net.
57% dintre ele (adică 1,92 de milioane de certificate) au fost eliberate de către medici pentru boală obişnuită (cod de indemnizaţie 01).
Spre comparaţie, în 2022 medicii au acordat 8,36 de milioane de certificate medicale oamenilor asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, iar 84% dintre ele au fost eliberate pentru incapacitate temporară de muncă, arată datele CNAS, analizate de Economica.net.
Înăsprirea legislaţiei de acordare a concediilor medicale, oficializată în august 2021, a condus la scăderea semnificativă a numărului de certificate medicale acordate asiguraţilor la sănătate.
La 1 august 2021 a intrat în vigoare OUG nr. 74/2021 care a înăsprit regulile de acordare a concediilor medicale, în contextul creşterii numărului de beneficiari de concediu medical ca urmare a crizei Covid-19 şi, implicit, a cheltuielilor suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Normele de aplicare a OUG 74 din 2021 privind mecanismul nou de acordare a certificatelor de concediu medical sunt prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 1.398/729 din 2021.
De la 1 august 2021, medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 7 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în cel puțin două etape, din care prima etapă este de maximum 4 zile calendaristice, cu unele excepţii.
De la aceeaşi dată a intrat în vigoare obligaţia medicilor să facă planuri de recuperare pentru majoritatea pacienţilor cărora le eliberează concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă.
„În prima etapă, durata acordării concediului medical poate fi de maximum 4 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicul de familie şi de maximum 15 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicii de specialitate din ambulatoriu. În cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă, constatată pe baza evaluării răspunsului la tratamentul iniţial şi/sau a rezultatului analizelor de laborator, investigațiilor funcționale și/sau imagistice recomandate, medicul de familie sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriu care monitorizează afecţiunea poate elibera certificatul de concediu medical în continuare până la o durată maximă de 7 zile pentru medicul de familie și de maximum 30 de zile pentru medicul de specialitate din ambulatoriu. Pe durata cuprinsă în certificatele de concediu medical, medicul de familie sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriu, în funcţie de evoluţia bolii, poate modifica planul de urmărire a evoluţiei bolii”, se arată în Ordinul comun al MS şi CNAS nr. 1.398/729/2021, consultat de Economica.net.
În cazul în care, după ce medicul a acordat prima etapă a concediului medical, pacientul nu se mai prezintă la cabinet pentru evaluarea stării de sănătate conform planului de urmărire a evoluției bolii sau evoluția stării de sănătate a asiguratului este favorabilă ca urmare a respectării de către acesta a planului de urmărire a evoluției bolii, atunci nu se va acorda concediu medical în continuare.
Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăși 28 de zile calendaristice în ultimul an, calculate de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia. După totalizarea a 28 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face doar de către medicul din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege, conform Ordinului comun al MS şi CNAS nr. 1.398/729/2021 din 1 august 2021.