Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a colectat redevenţe petroliere de 570 de milioane de lei (circa 130 de milioane de euro) în prima jumătate a acestui an, cu circa 15% peste ce a colectat anul trecut(501 milioane de lei). La această sumă se mai adaugă încă 65 de milioane de lei din redevenţa minieră, ceea ce duce volumul total al redevenţelor încasate de stat, în prima jumătate a anului, la 635 de milioane de lei(150 de milioane de euro.)
Cea mai mare parte a redevenţei petroliere provine de la producătorii de gaze – 318 milioane de lei, în timp ce de la producătorii de ţiţei s-au adunat 252 de milioane de lei.
Cele mai mari redevenţe, petrol plus gaze, le-a plătit Petrom, 418 milioane de lei, circa 75% din toată redevenţa petrolieră încasată de stat. Pe locul doi este Romgaz, cu o redevenţă petrolieră foarte mică, însă cu 142 de milioane de lei plătite la gaz. Redevenţe foarte mici s-au mai încasat de la companii precum Amromco, Raffles Energy, Foraj Sonde Craiova sau Bent Oil.
Mai jos, puteţi vedea situaţia redevenţelor petroliere colectate la jumătatea acestui an şi comparaţia cu aceeaşi perioadă a lui 2013. Se observă scăderea redevenţelor la ţiţei şi creşterea lor la gaze.
Redevenţa petrolieră este situată în intervalul 3,5 -13%, funcţie de cantitatea de hidrocarburi exploatată şi de vechimea zăcămintelor. De la anul, sistemul de redevenţe din România va fi recalculat. În prezent, se redactează forma finală a noului document ce va legifera nivelul taxelor pe care statul le va percepe companiilor ce exploatează resursele de subsol ale României. Potrivit unor surse oficiale, nivelul redevenţelor va creşte.
Recent, preşedintele ANRM Gheorghe Duţu preciza că „pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele on-shore, off-shore şi deep off-shore”.
Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă, pe toată durata concesiunii.