De altfel, chiar preferințele actuale a unei părți a cererii, apartamente mai mari, cu locuri de joacă și terase mari, care au și prețuri mai mari decât vechiul tip de apartamente practicat pe piața românească, ar indica necesitatea majorării pragului de TVA 5%, iar ridicarea sa la 750.000 de lei, faţă de 450.000 de lei acum, ar ajuta atât cumpărătorii, care ar plăti mai puţin, cât şi dezvoltatorii, care şi-ar vinde mai rapid produsele.
„E foarte posibil ca investitorii să-și schimbe obiceiurile și să se uite spre periferie pentru a dezvolta ansambluri de vile, având în vedere cererea actuală. Deși se vor căuta, în continuare, terenuri centrale, ar putea apărea și această variantă. Marii investitori își doresc să continue tranzacțiile și proiectele începute. Cererea de apartamente și de case va crește în anii următori, deși acum e în scădere, e și normal, dată fiind situația. Dar, totul depinde de bănci, de fiscalitate, de inflație. Statul român va trebui să ridice cât de curând suprafața pentru care se aplică cota minimă de TVA. Și finanțarea și fiscalitatea vor impulsiona piața rezidențială. Și costul de construcție are rolul său. În România e undeva la 46% din nivelul UE, deci stăm relativ bine și dacă nu vom mai avea problema forței de muncă”, susține Silviu Stratulat, managing partner al casei de avocatură Stratulat-Albulescu, prezent la un eveniment dedicat pieței imobiliare.
Aurelia Comșa susține că deși, pe 16 martie, cine putea s-a retras la țară, la părinți, la bunici, însă majoritatea abia așteptau să se întoarcă. Iar ca efect al izolării, probabil tendința se va schimba către locuințe cu suprafețe mai mari, spații de joacă, terase mai generoase, spații de locuit organizate mai bine.
„Mai ales că peste jumătate dintre locuințele din România sunt mai vechi de 34 de ani, iar dezvoltatorii abia așteaptă să facă apartamente mai mari, dar problema TVA-ului ne încurcă. Guvernanții ar putea crește nivelul valoric al plății unui TVA de 5%, măcar la 150.000 de euro. Ar fi un sprijin și pentru dezvoltatori și pentru piață, în general. De ce trebuie să-i pedepsim cu un TVA mai mare și îi obligăm că plătească niște zeci de mii de euro în plus pe cei care au bani să-și cumpere un apartament mai mare?”, spune Antoanela Comșa. „Iar unii oameni au început să cumpere dn fonduri proprii. Noi am redeschis birourile de vânzări pe 18 mai, și am avut șase rezervări, dintre care două finanțate din fonduri proprii. De aceea, credem că totuși cererea va rămâne.”
Prețurile, spun dezvoltatorii nu vor scădea puternic, așa cum se așteaptă o parte a clienților. O serie de producători de materiale de construcții s-au închis, deci oferta e insuficientă și s-ar putea scumpi, criza de pe piața muncii, mai ales a aceleia specializate, va continua, finanțările s-ar putea scumpi și ele. Ca efect, doar dezvoltatorii puternici și cu nume în piață, precum One United Properties, Cordia, Forty Management, Hercesa, Metropolitan, Gran Via pot negocia costurile de construcție astfel încât să păstreze prețurile la un nivel sustenabil pentru clienții segmentului de piață pe care îl acoperă.
Potrivit lui Mircea Bulboacă, proprietarul firmei de construcții CON-A, în cele două luni de blocaj au fost întrerupte 51.000 de contracte de angajare.
„Mi se pare foarte mult. Sunt doar vreo 12.000 de cazuri de șomaj tehnic, iar restul poate aveau contracte pe perioadă determinată. Unii dintre cei plecați afară s-au întors și și-au făcut mici firme și oferă servicii celorlalte firme. Dar, cred că vom continua să ducem lipsă de forță de muncă, deși au crescut mult salariile în construcții, dar nu ne putem compara cu Occidentul”, explică Bulboacă.
În plus, deși punctual au apărut conflicte acestea nu se generalizează, Există însă aspectul lipsei de servicii, în unele cazuri, a companiilor de utilități. Multe cu monopol în zona lor, acestea refuză să tragă utilitățile pentru clădirile aflate în dezvoltare.
„Avem proiecte care nu beneficiază de serviciile companiilor de utilități, unele dntre ele nu mai vor să facă investiții, deși dezvoltatorii sunt dispuși să plătească o parte dintre acești bani. Oamenii noștri nu vor să meargă pe teren, le e frică de boală, spun ei. De aceea, autoritățile trebuie să creeze cadrul legislativ care să ajute dezvoltatorii, să aibă unde apela și cum să rezolve problema”, arată Silviu Stratulat.