România este vedeta Europei în materie de creştere a randamentului agricol. Rămânem însă tot sub medie

Avansul tehnologic, urmare a investiţiilor străine şi a influenţelor acestora asupra capitalului autohton, a generat creşteri a producţiei agricole în Europa. În ultimii cinci ani, media europeană indică un plus de peste 8% la producţia de grâu, spre exemplu, în timp ce fermierii români au reuşit o creştere de peste 50%. Randamentele rămân însă sub medie.
Economica.net - lun, 04 dec. 2017, 21:54
România este vedeta Europei în materie de creştere a randamentului agricol. Rămânem însă tot sub medie

Fermierii români au pornit de la un nivel aproape rudimentar de producţie agricolă, dar au reuşit în cinci ani să producă cu până la 50% mai mult pe acelaşi hectar cultivat. Socotind mediile, am rămas însă foarte departe de ce înseamnă maximă performanţă în agricultură, aşa cum se practică în state precum Olanda sau Belgia. 

O analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza producţiilor medii la hectar estimate de către Comisia Europeană în noiembrie pentru anul agricol 2017 şi respectiv 2012 relevă schimbări importante în agricultura autohtonă. 

Astfel, în ceea ce priveşte producţia de grâu, am ajuns la o medie de 4 tone la hectar, faţă de 2,6 tone la hectar cât se prognozase pentru 2012 (plus 53,2%), în contextul în care 2017 ne aduce un plus de 15% în plus la hectar faţă de media ultimilor cinci ani şi o creştere de 1,7% comparativ cu anul trecut. 2012 a fost însă un an slab pentru fermieri europeni, cultivatorii din România pierzând în medie 5,5% la hectar faţă de media ultimilor cinci ani şi 28,1% faţă de 2011.

Comparativ cu performanţele europene, România a evoluat anul acesta mult mai bine, în medie producţia la hectar la nivelul UE ajungând la 5,7 tone la hectar, faţă de 5,25 tone la hectar în 2012 (plus 8,5%). Acum, de media europeană ne despart mai puţin de două tone (1,7 tone) la hectar, faţă de 2,6 tone în 2012. Până la cele mai performante ţări agricole din UE mai avem însă cale foarte lungă: Comisia prognozează pentru Olanda o producţie medie de 8,9 tone la hectar, faţă de 8,8 tone în 2012; Irlanda a ajuns la peste 9,6 tone de grâu la hectar, faţă de 8,6 tone în 2012, iar Belgia la 8,3 tone la hectar, comparativ cu 8,8 în 2012.

Producţia medie ar putea atinge anul acesta pragul de 4 tone la hectar şi în ceea ce priveşte porumbul boabe, conform prognozei Comisiei Europene, care mizează pe un plus de 10% faţă de media ultimilor cinci ani şi de 15% faţă de 2016. Este un prag pe care l-am depăşit în 2011, când producţia a fost de 4,48 de tone la hectar, dar şi în 2014 – unul dintre cei mai buni ani agricoli – când fermierii au realizat 4,45 de tone la hectar. În 2012 însă statistica consemna doar 2,34 de tone la hectar (plus 70,9% în 2014 faţă de 2012). 

Raportat la media UE, fermierii români mai au aproximativ trei tone pentru a atinge această medie (de 6,9 tone la hectar), în contextul în care producţia acestui an este cu 12% mai mică decât cea de acum cinci ani. Şi la porumb, cel mai mare producător din punct de vedere al productivităţii este Olanda care a rămas în cei cinci ani la o producţie constantă, de 11,8 tone la hectar. În schimb, Belgia a scăzut de la 12 tone la hectar la 11. 

La triticale, producţia românească la hectar a depăşit 3,5 tone, aprtopiindu-se de media UE de 4,19 tone la hectar anul acesta. Faţă de 2012, am consemnat un plus de 17,8%, cu mult peste câştigul celorlate state europene care au pornit de la producţii mult mai mari (plus 7,9%). Germania, ţara cu cea mai mare producţie la hectar, a consemnat o creştere de 8,8%, până la 6,3 tone la hectar.

Şi în ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui fermierii români au făcut progrese în materie de productivitate. În medie, se apropie foarte mult de pragul de 2 tone la hectar (1,96 tone în 2017) şi totodată de media la nivel UE (2,08 tone la hectar), în condiţiile în care în urmă cu cinci ani producţia medie la hectar în România era de 1,4 tone. Anul acesta, cele mai bune randamente le va obţine Ungaria, care produce 2,8 tone la hectar, cu 37% peste 2012. 

Te-ar mai putea interesa și
Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, din 2023, au reprezentat doar 0,51% din PIB
Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, din 2023, au reprezentat doar 0,51% din PIB
Cheltuielile efectuate în anul 2023 pentru cercetare-dezvoltare au însumat 8,288 miliarde de lei, reprezentând 0,51% din Produsul intern brut, din care pentru sectorul public 0,19% şi pentru......
Pre-vânzarea cu cel mai mare succes din crypto se apropie de final: Ce oportunități de investiție ne oferă piața
Pre-vânzarea cu cel mai mare succes din crypto se apropie de final: Ce oportunități de investiție ne oferă piața
Bitcoin rămâne liderul incontenstabil al pieței cripto și își menține reputația ca fiind cel mai de încredere activ ...
Companii de top, premiate la Gala Excelenței 2024 de către Intesa Sanpaolo Bank și First Bank
Companii de top, premiate la Gala Excelenței 2024 de către Intesa Sanpaolo Bank și First Bank
Intesa Sanpaolo Bank Romania și First Bank, subsidiare locale ale grupului bancar Intesa Sanpaolo, au găzduit la Muzeul ...
Dacia Duster, printre cele șapte finaliste Car Of The Year 2025
Dacia Duster, printre cele șapte finaliste Car Of The Year 2025
Dintre cele două modele asamblate în România selectate între cele 42 care participă la Car Of The Year 2025, unul a ...