Cât au încasat românii din mega-programul european de dezvoltare regională în 2017. Unele judeţe au „reuşit” să ia zero lei într-un an întreg

Topul judeţelor care au reuşit să obţină bani prin POR este dominat de Bucureşti, cu 11 milioane de euro atraşi, jumătate bani europeni, jumătate de la guvernul României. Suma poate părea mică, dar reprezintă aproape o treime din toate plăţile făcute în întreaga ţară, în acest important program, de nu mai puţin de 8,25 miliarde de euro, din care  6,7 miliarde de euro vin de la UE şi ce rămâne, vine de la statul român. Conform definiţiei sale scurte, este unul de dezvoltare regională, însă judeţele care ar trebui într-adevăr dezvoltate, au luat din POR, într-un an întreg, sub 10.000 de euro.

Harghita, Covasna  şi Vaslui au primit sub 10.000 de euro, pe întreg judeţul

Capitala este urmată în top de Neamţ, Timiş, Brăila şi Alba. La polul opus, cele mai slabe performanţe, însemnând plăţi de sub 10.000 de euro pe an pe întreg judeţul, le-au avut Harghita, Covasna şi Vaslui, care sunt printre cele mai sărace zone din ţară.

NOTĂ: ECONOMICA.NET a solicitat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice situaţia plăţilor făcute prin POR în ficare judeţ din România. Întrucât din lista oficială trimisă de Minister lipsesc fizic judeţele Teleorman, Ilfov şi Ialomiţa, iar MADR nu a reuşit să ne dea un răspuns privind această problemă până la ora publicării articolului, textul va fi actualizat în momentul în care instituţia ne va furniza noi date.

UPDATE: Potrivit unui răspuns ulterior al Ministerului, cele trei judeţe care nu apăreau în listă nu au primit nici o plată. 

„Conform situaţiei plăţilor pe judeţe extrasă din SMIS, nu au fost efectuate plăţi în anul 2017 în cele 3 judeţe menţionate în articol.

Menţionăm că există contracte semnate în cadrul acestor judeţe, însă beneficiarii nu au depus cereri de rambursare/prefinanţare/plată care să fie plătite de către AM POR în anul 2017″, ne-a transmis Ministerul.

Topul judeţelor care au reuşit să încaseze bani din POR în 2017, potrivit MADR (lei):

Acest program este cel mai important cu finanţare europeană după cel de mare infrastructură.

În ordine, după sumele alocate, programele cu finanţare europeană 2014-2020 arată aşa:

1. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 11,8 miliade de euro.

2. Programul Operaţional Regional (POR) –  8,25 miliarde de euro.

3. Programul Operațional Competitivitate (POC) – 1,33 miliarde de euro.

4. Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)  – 553,19 milioane de euro.

5. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) -519 milioane euro.

6. Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 – 450 milioane euro

7. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) – 213 milioane euro

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 succede Programul Operațional Regional 2007-2013 și este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este gestionat de Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015.

POR 2014-2020 are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro, cu 3,54 miliarde de euro mai mult decât Regio 2007–2013, și un număr dublu de axe prioritare – 12 față de 6.

Cele 12 axe sunt:

Axa 1: Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic

Axa 2: IMM – uri, incubatoare, acceleratoare de afaceri

Axa 3: Autorități publice centrale și locale

Axa 4: Autorități publice locale – mediul urban

Axa 5: Autorităţi ale administraţiei publice locale și centrale, unităţi de cult, definite conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor – UC; ONG–uri; parteneriate între aceste entități

Axa 6: Autorități publice locale (CJ), UAT , Parteneriate între UAT-uri (UAT judeţ şi UAT oraş/municipiu/comună)

Axa 7: UAT-uri, parteneriate între UAT-uri

Axa 8: Autorități publice locale, furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii, parteneriate

Axa 9: Parteneriate (grup de acțiune locală) între: reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție

Axa10: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi și instituții ale administraţiei publice), instituţii de învăţământ superior de stat

Axa 11: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Axa 12: Autoritatea de management POR, organisme intermediare POR