România a câştigat, pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, 10,2 miliarde de euro pentru plăţi directe la hectar, cu 2,7 miliarde mai mult decât în 2007 – 2013. Este domeniul în care România a reuşit să atragă cei mai mulţi bani europeni de până acum şi, cel mai probabil, şi de acum înainte dat fiind faptul că gradul de absorbţie pe acest domeniu se apropie de 100%. Astfel, în medie, în fiecare an din intervalul 2014-2020 fermierii români vor primi direct 1,4 miliarde de euro.
Potrivit calendarului financiar disponibil până în 2016, plata directă din bani europeni creşte cu aproximativ 20 de euro în fiecare an. La banii primiţi de la Bruxelles se mai adaugă şi o alocare de la bugetul naţional.
Astfel, dacă în 2013 subvenţia la hectar este de 143 de euro la hectar, aceasta va creşte, la anul, până la 174 de euro. În 2015 aceasta va fi de 188 de euro iar în 2016 de 208 de euro.
La aceste sume, marii fermieri ai ţării primesc, anual milioane de euro în mod direct pentru hectarele unde fac producţie agricolă. Astfel, cel mai mare moşier al ţării, neamţeanul Culiţă Tărîţă, care a luat în arendă Insula Mare a Brăilei, va primi în acest an 10.725.000 de euro pentru cele 75.000 de hectare pe care le exploatează. Această sumă va urca până la circa 16.000.000 de euro în 2016.
Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu, al doilea, respectiv al treilea cel mai mare fermier, care exploatează, fiecare, circa 50.000 de hectare, primesc, anul acesta, 7.150.000 de euro, pentru ca în 2016 această sumă să urce la aproape 10,8 milioane de euro.
Tărâţă nu este mulţumit. Spune că suma, mereu în creştere, pe care o va primi în fiecare an, de-acum înainte, nu este de ajuns.
„Cum să fie bine? Nu e bine deloc când există discrepanţa asta între ce ni se dă nouă şi ce li se dă celor din Vest. Da, poate că primesc eu 16 milioane de euro, dar şi cheltuielile sunt duble. Toate s-au scumpit , de la motorină şi energie la servicii. Plus că, statul român nici nu asigură desfacerea produselor precum în vest. Noi mai suntem şi subcapitalizaţi, vesticii au 50 de ani de subvenţie continuă, cum să nu fie performanţi?”, spune Tărâţă.
Cuantumul subvenţiilor pentru fermieri este considerat insuficient şi de către Adrian Rădulescu, fost secretar de stat la Agricultură, care apreciază că sunt de ajutor doar marilor fermieri, cu exploataţii de peste 100 de hectare. „Sunt departe de a fi de ajuns. Gândiţi-vă ce înseamnă 400 de euro pentru un fermier cu două hectare. Nimic”, a precizat acesta.
Pe de altă parte, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România apreciază că mărirea sumei plătite la hectar este mai mult decât binevenită pentru cei care fac o afacere din agricultură. Totuşi, acesta spune că nu există niciun merit pentru oficialii români care au negociat, zilele acestea, pentru alocarea bugetară următoare.”Graficul plăţilor la hectar până în 2016 era de mult ştiut iar marii fermieri şi-au putut face calculele conform acestuia”, arată Baciu.
Banii pentru plata directă alocaţi pentru România de către UE au fost calculaţi, încă de dinainte de 2007, pentru o suprafaţă exploatabilă de 8,5 milioane de hectare. După cum spune Baciu, însă, statul român s-a păcălit pentru că datele trimise la Bruxelles nu sunt conforme cu realitatea. „De fapt, nu prea ştim cu exactitate ce suprafaţă avem pentru că proprietatea este extrem de fragmentată. Totuşi, ultimele studii arată că avem, de fapt, vreo 9,5 milioane de hectare arabile însă nimeni nu s-a sinchisit să facă studii temeinice cu care să mergem la UE pentru a cere suplimentare de buget”.
Agricultura este domeniul pentru care România a obţinut cei mai mulţi bani de la Bruxelles în exerciţiul 2014-2020: aproape 18 miliarde de euro, dintr-un total de 40, dintre care 10,2 miliarde pe plăţi directe şi 7,1 miliarde pe dezvoltare rurală. Dacă rata de absorbţie pentru plata la hectar s-a apropiat de 100% în exerciţiul precedent, la dezvoltare rurală aceasta nu a trecut de 15%, aceasta fiind principala provocare şi pentru perioada 2014-2020.
România deţine cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mici suprafeţe medii în hectare pe exploataţie din totalul suprafeţei agricole, cu 3,5 hectare. Potrivit studiilor statistice, circa 30% din populaţie lucrează pământul, mare parte practicând o agricultură de subzistenţă.