Cât costă un hectar de pământ arabil în România, la început de an. Analiză pe regiuni

Cât costă un hectar de pământ arabil în România

Potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE), un hectar de pământ arabil era tranzacționat, în 2016, cu un preț mediu de 1.958 de euro la nivel național, acesta fiind cel mai mic nivel din toate statele membre (un teren agricol putând fi considerat, practic, cel mai ieftin activ de pe piața imobiliară). Între timp, însă, pe fondul cererii crescute (inclusiv din partea investitorilor străini), prețurile au consemnat o evoluție ascendentă – după cum o arată cifrele de mai jos, furnizate de Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova și Preşedintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC):

Muntenia

În această regiune a țării, prețurile terenurilor agricole variază, per ansamblu, între 5.000 și 8.000-9.000 de euro pe hectar, la nivelul inferior al acestui interval situându-se județul Teleorman, la cel superior, județele Călărași și Ialomița, în vreme ce Giurgiu se află undeva la mijloc, cu 6.000-6.500 de euro pe hectar. De menționat este că aceste cifre nu sunt absolute, valoarea de piață a unui teren fiind influențată nu doar de localizarea sa, ci și de alți factori, cum ar fi facilitățile și suprafața disponibilă spre achiziție (suprafețele întinse, din loturi comasate, sunt cele mai căutate de către marii fermieri). În general vorbind, însă, prețurile terenurilor agricole sunt direct corelabile cu gradul acestora de fertilitate – iar cele din Câmpia Română sunt atât de bine cotate pentru că au soluri bogate, de tip cernoziom, care se pretează foarte bine pentru culturile de cereale (grâu, porumb), legume, furaje (lucernă), dar și leguminoase (fasole, mazăre) și plante oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță, soia), explică Emil Drăguşin, consilier superior în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), sucursala Ialomiţa.

Dobrogea

În zona de sud-est a țării, prețurile terenurilor agricole sunt ceva mai mici decât în Muntenia – potrivit lui Andrei Botiș, acestea se situează între 4.000 și 5.000 de euro în județele Brăila și Galați, între 5.500 și 6.000 de euro în Tulcea și, respectiv, între 6.000 și 7.000 de euro în Constanța. Acest nivel mai scăzut se explică prin faptul că, după cum arată reprezentantul APIA, solurile din această regiune, de tip lutos-argilos, sunt mai puțin fertile în comparație cu cele din Câmpia Bărăganului – și ele sunt, însă, pretabile pentru cultura cerealelor, ca și pentru cea a viței-de-vie și a pomilor fructiferi.

Culturile de cereale sunt adesea preferate de fermierii români

Moldova:

Potrivit lui Drăgușin, solurile din Câmpia Moldovei sunt mai puțin fertile decât cele din Muntenia sau chiar din Dobrogea, chiar dacă și aici se cultivă cerealele (grâul, porumbul), vița-de-vie și diverse soiuri de pomi fructiferi. Prin urmare, nivelul prețurilor din această regiune a țării este ceva mai scăzut, ele cifrându-se, după cum o relevă datele NAI, între 4.500 și 5.000 de euro pe hectar în Vaslui și, respectiv, între 5.500 și 6.500 de euro pe hectar în județul Iași.

Oltenia

 Pe lângă cereale, în zona Olteniei se cultivă mult vița-de-vie, aceasta având rolul de a fixa solul mai nisipos, care prezintă tendințe de deșertificare pe termen mediu și lung, după cum explică reprezentantul APIA. În această regiune a țării, prețurile terenurilor agricole sunt, însă, ceva mai ridicate decât în Moldova, situându-se între 6.000 și 8.000 de euro pe hectar în județele Olt și Dolj.

Banat și Crișana

Dacă vrei să știi cât costă un hectar de pământ arabil în zona de vest a țării, ia în calcul că prețurile pot atinge aici nivelul maxim consemnat în Muntenia. Potrivit lui Andrei Botiș, terenurile agricole se tranzacționează cu 8.000-9.000 de euro pe hectar în Timiș, cu 4.000-6.000 de euro pe hectar în Mehedinți și Caraș-Severin, cu 6.000-7.000 de euro pe hectar în Arad și, respectiv, cu 5.000-6.000 de euro pe hectar în Bihor. Nivelul mai ridicat al prețurilor din această regiune se datorează faptului că rata precipitațiilor este mai mare în Câmpia de Vest decât în Câmpia Română, sub influența climei mediteraneene – chiar dacă solurile, deși fertile, nu sunt, totuși, de tip cernoziom, ca în Câmpia Română, după cum precizează Drăgușin.

Transilvania:

În zona Transilvaniei pot fi găsite, potrivit datelor NAI, cele mai ieftine terenuri agricole din întreaga țară, acestea având valori cuprinse între 3.000 și 6.000 de euro pe hectar. Nivelul mai scăzut al prețurilor este direct corelabil cu faptul că solurile de aici sunt lutoase și mult mai sărace decât cele din Câmpia Română, ele fiind amplasate pe fundul unei mări care a secat – motiv pentru care în această regiune cerealele se cultivă pe suprafețe mult mai puțin întinse, iar în zonele colinare predomină pășunile, permanente sau nu, arată oficialul APIA.

Cum ar putea evolua prețurile terenurilor arabile în 2021. Părerea specialiștilor în domeniu

Potrivit lui Andrei Botiș, valorile de mai sus sunt, practic, cele de la nivelul 2019, 2020 neputând fi considerat un an de referință pentru piața de profil – date fiind atât epidemia de COVID-19, cât și cea mai mare secetă din ultimii 50 ani, ce a redus semnificativ producția. „Media prețurilor terenurilor agricole din România este mai mică decât în țări precum Franța, Italia, Germania, însă, de multe ori, fermele din aceste țări sunt mai performante sau dețin alte facilități în plus”, subliniază reprezentantul NAI și RoGBC. Acesta estimează că, în contextul schimbării legislației și efectelor pandemiei, este de așteptat ca prețurile medii pentru terenurile agricole și ferme să se mențină la aproximativ același nivel în perioada următoare, în unele zone putând înregistra chiar ușoare scăderi.

 Pentru că nu dispun de utilaje moderne pentru a-și lucra pământul, o bună parte dintre micii proprietari preferă să-l dea în arendă

Cât costă să închiriezi un teren agricol

Spre deosebire de zona Ardealului, unde tendința este ca fiecare să-și lucreze pământul individual, majoritatea micilor proprietari din zona Munteniei preferă să-și arendeze (sau, practic, să-și închirieze) terenurile, explică oficialul APIA – motivul fiind dificultatea de exploatare a pământului, din cauza lipsei de utilaje moderne și a forței de muncă îmbătrânite. În acest context, există o serie de fermieri mari, interesați de arendarea unor suprafețe ample de terenuri comasate, avantajul acestora fiind că „au utilaje moderne, sisteme moderne, folosesc o tehnologie performantă, care le permite obținerea unor producții foarte mari la hectar – și să dea, totodată, o arendă corespunzătoare proprietarilor”, explică Drăgușin. Dacă vrei să știi cât costă închirierea unui hectar de pământ arabil, trebuie să ai în vedere că arenda se fixează, cel mai adesea, în produse. Astfel, proprietarul terenului primește o parte din producția realizată, cum ar fi 1.200 de kilograme de grâu la hectar; în unele cazuri, însă, acesta se poate înțelege cu arendașul să primească echivalentul în bani al respectivei cote din recoltă.

Sursă foto: Pixabay.com