Cât de aproape suntem de destrămarea zonei euro. Trei scenarii

Investitorii par să se retragă în Germania şi SUA, bursele sunt în picaj, la fel şi monedele din zonă. Europa este cu pistolul la tâmplă. La ce să ne aşteptăm?

În prezent, se pot contura trei scenarii principale cu privire la viitorul Uniunii Monetare din Europa, potrivit unui studiu realizat de Andrei Rădulescu, Senior Investment Analyst la SSIF Broker.

Primul scenariu luat în considerare de analist este acela al realizării Uniunii Politice în Europa. „Măsurile liderilor europeni din ultimele trimestre pot fi considerate paşi mărunţi în direcţia realizării Uniunii Politice, dar acest proiect pare destul de îndepărtat, cel puţin din perspectiva termen scurt-mediu. Este dificil de crezut şi de imaginat în acest moment că vom asista la realizarea acestei Uniuni în următoarele trimestre. Acest proces ar presupune noi eforturi financiare din partea economiilor puternice ale zonei euro şi pierdere de suveranitate din partea statelor vulnerabile din punct de vedere economic (în spiritul principiului quid pro quo, care a dominat construcţia europeană)”, potrivit studiului. Greu de imaginat o renunţare la suveranitate în masă.

Un scenariu diametral opus realizării Uniunii Politice ar consta în destrămarea zonei euro. Acest scenariu a fost menţionat, recent, şi de fostul Preşedinte al Rezervei Federale, Allan Greenspan. Potrivit analistului, acest scenariu este plauzibil, dat fiind că au fost încălcate principiile fundamentale care au stat la baza creării Zonei Euro: monetizarea datoriei publice de către Banca Centrală Europeană, comportamentul bugetar neadecvat al guvernelor statelor membre. „Cu alte cuvinte, pieţele financiare şi-au pierdut încrederea în mecanismul euro, devierea de la fundamente declanşând unde de atacuri speculative.

Deşi e greu de imaginat, probabilitatea unui astfel de scenariu a crescut în momentele critice din Grecia sau alte state europene. Practic, pieţele financiare pot forţa ieşirea unuia sau mai multor state din uniunea monetară. Mai ales, că economiile ţărilor care au beneficiat de sprijin financiar în ultimele trimestre necesită un lung şi dificil proces de ajustare economică care s-ar putea prelungi pe parcursul mai multor generaţii. Aceste economii sunt în acest moment şocuri asimetrice în zona euro”, mai spune Rădulescu.

Potrivit analistullui, în urma destrămării zonei euro, ar urma o perioadă de haos economic şi social cu consecinţe greu de imaginat în prezent: o perioadă prelungită de incertitudine, contracţie economică, şomaj ridicat, etc. Iar locul şi rolul Europei în economia mondială ar avea mult de suferit într-un astfel de scenariu.

„Spre exemplu, ieşirea Greciei din zona euro, ar determina o volatilitate ridicată pe pieţele financiare europene, cu efecte de spill-over pe mapamond. Investitorii şi-ar reduce rapid expunerile pe celelalte state din zona euro care prezintă vulnerabilităţi macroeconomice (Portugalia, Spania, Italia, etc). Într-un astfel de context, acţiunile companiilor din aceste ţări ar consemna scăderi importante. Investitorii şi-ar reduce expunerea pe titluri cu randament variabil şi ar creşte expunerea pe titluri de stat emise de Germania şi Statele Unite. De altfel, în ultima perioadă am observat deja o astfel de atitudine, dobânda la bund-uri atingând valori minime record. De asemenea, o parte din investitori ar prefera cash-ul în astfel de momente. Iar cotaţia internaţională la aur şi la dolar ar putea înregistra aprecieri importante. Pentru investitorii cu experienţă în speculaţii un astfel de scenariu ar putea constitui o oportunitate”, consideră analistul.

Consecinţele unui astfel de scenariu ar putea fi dezastroase şi pe termen lung şi pentru economiile dependente de finanţarea externă, precum România. Pe termen scurt, străinii şi-ar reduce la maxim expunerea pe activele româneşti iar investiţiile din economia reală ar avea de suferit pe termen mediu şi lung.

Al treilea scenariu este cel al stabilizării Uniunii Monetare Europene „prin respectarea principiilor fundamentale din Tratatul de la Maastricht, revenirea Băncii Centrale Europene la un comportament conform cu statutul, responsabilizarea guvernelor pentru deciziile lor – neintervenţia celorlalte ţări membre pentru a salva statele aflate pe marginea prăpastiei.

În concluzie, ţinând cont de climatul din zona euro, de stadiul crizei datoriilor suverane, care nu este nici pe departe terminată, Andrei Rădulescu sfătuieşte investitorii pe pieţele de capital să se aştepte în continuare la momente de volatilitate.

În al doilea rând, având în vedererepercursiunile stării critice dinzona euro asupra economiei României, analistul recomandă investitorilor români prudenţă în luarea deciziilor de expunere pe pieţele de capital în trimestrele următoare. „În cazul intensificării factorilor de risc din plan european, recomandarea este de vânzare pe toate clasele de active româneşti”, concluzionează analistul.