Cât de iminentă e creşterea taxelor şi ce efecte ar avea pentru economie

 În scenariul imaginat de Guvern, creşterea cotei unice, de la 16 la 22%, ar urma să fie contrabalansată parţial de o scădere de două puncte a taxei pe valoare adăugată la 22%.

Motivul posibilelor schimbări fiscale? Guvernul nu strânge suficienţi bani la buget. În opt luni scurse din acest an, veniturile erau la 21,2% din PIB, foarte aproape de nivelul de 21,4% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut – în termeni nominali a strâns mai mult decât în 2012. Însă, când a făcut legea bugetului, statul s-a gândit că ar vrea să încaseze din taxe şi impozite 33,4% din PIB în 2013, cu 0,5 pp mai mult decât în 2012, la un deficit de 2,3%. Pe ce s-a bazat?

„Problema este cu zonele de unde vine creşterea economică. În acest an ai cele mai mari contribuţii de la export, unde faci rambursări de TVA, şi agricultură, de unde, să fim serioşi, nu încasezi prea multe taxe”, spune economistul Florin Cîţu. „Au făcut bugetul cu creşterea consumului şi a absorţiei de fonduri europene, scenariu fără susţinere”, spune Cîţu.

Prin consilierii săi, premierul Ponta a lansat un apel către contribuabili să îşi plătească taxele. Cristian Socol îi invita pe cei care fac evaziune să fie corecţi şi să dea obolul statului. Într-o poveste cu pensionari care vând usturoi, Ioana Petrescu, absolventă de Harvard, făcea acelaşi apel – banii ajunşi la buget ar urma să asigure pensii mai mari pentru bătrânii noştri – „Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel! „

Dar dacă apelul la corectitudinea fiscală a românului nu funcţionează, există totdeauna varianta unor biruri mai mari. Câţi bani ar strânge statul din creşterea cotei unice şi o uşoară scădere a TVA?

„Estimăm că impactul modificărilor de taxe ar creşte încasările la buget cu 1,4% din PIB. Individual, creşterea taxei pe profit şi venituri ar trebui să crească veniturile la buget cu 2,1% din PIB, în timp ce scăderea TVA ar reduce veniturile cu 0,7% din PIB”, notează analiştii ING Bank.

Statul a cheltuit mai mulţi bani în acest an pe salarii şi pensii. Primele au fost crescute cu procentele tăiate în 2010, iar ultimele cu puţin sub rata inflaţiei. Pentru la anul, statul pare să aibă aceleaşi gânduri bune pentru angajaţii săi şi pentru pensionari.

„În timp ce unele surse spun că premierul a prezentat aceste potenţiale schimbări ca o opţiune pentru a creşte veniturile fiscale, alţii au notat că aceste schimbări vor fi folosite pentru a creşte pensiile şi salariile bugetarilor”, notează cei de la ING.

Pentru anul viitor, Finanţele ar trebui să facă rost suplimentar de 1% din PIB la bugetul de stat, estimează cei de la ING, adică aproximativ 1,4 miliarde de euro.

O economie sărăcită care se va retrage şi mai mult în întuneric

Dacă mărirea birurilor ar satisface foamea de bani a Leviatanului, pentru contribuabili nu are cum să fie o veste bună.

„Efectele sunt cât se poate de grele asupra economiei, orice creştere de impozite loveşte în companii, în cei care produc, loveşte şi în locurile de muncă. Statul are o filozofie foarte păguboasă. România nu îşi poate asigura dezvoltarea cu impozite mai mari. Nu te dezvolţi dacă faci un stat mai mare, care controlează mai mult din economie”, spune economistul Bogdan Glăvan. „Practic, vii cu o măsură specifică crizei, austerităţii, care contrazice toate prognozele optimiste ale Guvernului de până acum”, adaugă acesta.

Creşterea taxelor va lovi consumul, investiţiile şi economisirea pe termen lung şi, în definitiv, potenţialul de creştere al României, spune Cîţu.

„Efectele creşterii de taxe sunt clare. Nu trebuie să fii un geniu să îţi dai seama că o creştere de taxe ţi-ar afecta negativ economia. Numai creşterea TVA, o taxă indirectă, ţi-a mâncat un punct din PIB – şi asta o spune un studiu făcut de Comisia Europeană. Creşterea taxelor directe are un efect negativ direct şi mai puternic în economie. Dar dacă lucrezi la stat, ce-ai învăţat în comunism predai şi în capitalism”, spune Cîţu.

Acesta mai adaugă că nici bugetul de stat nu se va îndestula pentru multă vreme. „Pe termen scurt, colectarea va arăta OK, pe termen lung, efectul va fi ca la TVA, economia se mută în subteran”.

Statul încasează doar aproximativ jumătate din taxa pe valoare adăugată, potrivit unor estimări.

Nivelul ridicat al evaziunii fiscale arată că pragul de suportabilitate a actorilor economici la presiunea fiscală a fost atins, spune Glăvan.

„Evaziunea fiscală este o reacţie a societăţii în faţa impozitării (…) Suntem la pragul suportabilităţii, dovadă evaziunea la TVA. O alta este lipsa de investiţii – costul oportunităţii este prea mare – economic vorbind, nu doar contabil. Poţi face afaceri mai rentabile în altă parte, unde costurile care nu sunt contabile, legate de corupţie, legislaţie etc sunt mai mici”, spune Glăvan.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat că românii s-au îndreptat în masă către încasarea veniturilor prin PFA – persoană fizică autorizată – ca să scape de plata unor contribuţii sociale mari. „Cum mobilizăm noi munca când o impozităm atât de mult? Ca să plătesc 1 euro net în România, ca angajator plătesc 1,83 euro. Povara fiscală în România este infernal de mare”, spune Dumitru.

Analiştii ING estimează că BNR va interveni pentru atenuarea creşterii de taxe. Dobânda cheie, în acest scenariu, ar urma să scadă la 3%, faţă de nivelul de 3,5% estimat de bancă pentru prima parte a anului viitor. De asemenea, cred cei de la ING, cursul de schimb ar urma să se deprecieze suplimentar cu 2-4% anul viitor, în plus faţă de deprecierea estimată la 2%.

Goana după cash

În ciuda retoricii optimiste în ceea ce priveşte capacitatea de împrumut ieftin a Finanţelor, Executivul a început să strângă cash cu două mâini în ultima lună. După o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, Ministerul de Finanţe a tras şi 700 de milioane de euro, fonduri pentru zile negre de la Banca Mondială, motivând că dobânda este mică.

„Dacă tu tragi acum bani, când de un an de zile te lauzi cât de ieftin te împrumuţi pe pieţe, ceva e în neregulă”, spune Cîţu.

Ţinta de deficit pentru acest an urmează să fie extinsă la 2,5%, şi bugetul va fi rectificat negativ. Însă perspectivele creşterii de taxe rămân pentru la anul, spun analiştii.

Cât de plauzibilă e varianta creşterii de taxe?

„Taxele merg invariabil în sus, din moment ce toată clasa politică a spus că este nevoie de mai mulţi bani la buget”, spune Glăvan. „Toate lucrurile impopulare sunt lansate cu titlul de ipoteza, după care sunt împachetate cu fundiţă”. Acesta crede că măsura creşterii fiscalităţii poate fi adoptată într-o formă diluată – prin renunţarea la cota unică şi trecerea la impozitara progresivă. „Ar putea spune: nu creştem cota la 22% pentru toată lumea, păstrăm 16% pentru 90% dintre români şi de restul taxăm bogătanii (…) Politic vorbind, este mai uşor de digerat de către electorat, cei cu venituri mai mari, cei din profesiile liberale, antreprenorii, nu sunt aşa de mulţi şi nici nu votează”.

De asemenea, Florin Cîţu crede că se pregăteşte impozitarea progresivă pentru la anul, mai ales că sceste politici de creştere a taxelor au susţinerea FMI.

„Asta vrea şi FMI, tot la impozitarea progresivă se gândeşte, în condiţiile în care trebuie să ţii deficitul în limita compactului fiscal. FMI nu vede în România că va creşte colectarea prin alte metode decât prin creşteri de taxe. Vrea să echilibreze bugetul şi doar aşa crede că ar putea să se facă. Ei propun asta şi atunci când economia este supraîncălzită. Să ne amintim că FMI a fost împotriva tăierilor de taxe din 2005″, spune Cîţu. Acesta crede că „Guvernul va face cam ce vor ei, ca FMI să închidă ochii la alte derapaje”.

Cîţu aduce aminte că anul viitor este unul electoral, şi că istoria ne arată că în prag de alegeri Guvernul nu scade cheluielile, astfel că trebuie să facă rost de mai mulţi bani, chiar dacă prin taxe va afecta economia.

„Nu pot să taie din cheltuieli în 2014. Încearcă să îşi facă tot felul de buffere. Creşterea economică va fi mai mică, agricultura va contribui mai puţin. Să sperăm că va fi o creştere în UE, care ne poate aduce şi pe noi la un + 0,6% la PIB”, adaugă economistul.

Finanţele spun că n-au timp să treacă la cota progresivă

Dan Manolescu, secretar de stat în MFP, spune că introducerea unei cote diferenţiate de impozitare nu ar putea reprezenta o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare în 2014, întrucât din punct de vedere tehnic este un proces mult mai lung decât cel al trecerii la cota unică, potrivit Mediafax.

De asemenea, Manolescu spune că liberalii nu susţin creşterea cotei unice la 22%, astfel că această măsură nu are susţinere politică.

Între timp, premierul Ponta a anunţat că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei noi taxe pe carburanţi, un produs care este deja foarte puternic taxat.