Cât de jos vor ajunge bursele din cauza Chinei şi ce spune scumpirea aurului despre fuga banilor din burse

Marţi după amiază, cei mai importanţi indici bursieri europeni (de la Londra, Frankfurt şi Paris) scădeau cu până la 3%, ceea ce echivalează cu o prăbuşite pentru marile pieţe occidentale.

Cu toate că ar trebui să fie mult mai fragili la mediul extern, indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat scăderi mult mai mici, de sub 1%. BVB nu cade prea rău pentru că nici nu are de unde. Nu a crescut la fel de mult ca marile burse, până la maxime istorice, adică niveluri mai mari decât nivelurile de dinainte de criză.  

Declinul pieţelor de acţiuni ale lumii continuă, iar aurul confirmă tendinţa. Metalul preţios şi-a oprit, deocamdată, propria cădere, înregistrată în ultimii doi ani, şi s-a scumpit numai în luna august cu 3,5%. Aurul este din nou folosit ca activ de refugiu al banilor emigraţi din alte pieţe.

Analiştii dau vina pe incertitudinile privind gravitatea crizei chineze şi pe cele privind efectele probabile ale unei eventuale recesiuni în China asupra restului lumii. Incertitudinile îngrijorează cu atât mai mult cu cât informaţiile credibile despre economia chineză sunt puţine. În folclorul analiştilor se spune că o creştere a PIB-ului Chinei mai mică de 7% ar însemna, de fapt, recesiune.

Pe de altă parte, creşterile marilor burse din ultimii ani au fost puse sub semnul întrebării încă de dinainte de declanşarea degringoladei chineze. Unii le consideră de mai multă vreme exagerate, în comparaţie cu progresele reale ale economiilor occidentale abia scăpate din marea criză declanşată în 2007 – 2008.

Toate acestea îi determină pe investitori să vândă mai ales acţiunile chineze, dar şi acţiuni ale companiilor implicate în China, ca să încaseze profiturile aferente creşterilor bursiere anterioare.  Neîncrederea este molipsitoare la nivel global.

Citeşte şi
Semnele unui nou colaps al burselor lumii, văzute de un guru de pe Wall Street

Până unde

Vânzările ar putea continua până la praguri la care preţurile acţiunilor de la bursă să corespundă mai bine performanţelor economiilor.

Indicele DAX, reprezentativ pentru Bursa din Frankfurt, ar mai putea scădea cu 10%.

DAX testează soliditatea suportului de la 10.000 de puncte, nivel pe care nu l-a putut depăşi anul trecut. În acest an a ajuns la 12.390 de puncte, maximul istoric, o cotaţie de peste trei ori mai mare decât minimul de la sfârşitul anului 2009. Anul trecut DAX a variat între 9.000 şi 10.000 de puncte, şi cel mai probabil ar fi ca la această din urmă valoare să se oprească căderea.

Indicele FTSE 100, al Bursei din Londra, a crescut de aproape două ori din 2009 până la maximul istoric de 7.122 de puncte. Acum este la 6.111 puncte (-14,8%), sub minimele anului trecut, presiunea scăderii putând să-l împingă alte câteva sute de puncte mai jos, până la maximele anului 2012.

FTSE ar mai putea scădea circa 8%.

În fine, indicele BET, de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti (BVB), şi-ar putea opri declinul la 6.400 – 6.500 de puncte, adică mai jos cu 7%, potrivit unei analize a BT Securities. Acum BET este sub 7.000 de puncte, dar până când nu trece de 7.300, pericolul continuării căderii nu va fi trecut.

Câştigul BET din 2009 încoace este mult mai mic decât cel al indicilor menţionaţi mai sus, de nici 80%.   

Chestiunea chineză

Deciziile administrative ale autorităţilor financiare chineze alimentează pesimismul analiştilor pieţelor lumii mai mult decât declinul economiei chineze, potrivit analiştilor.

„Măsurile anunţate recent (de administraţia chineză, n.r.) nu sunt părţi ale unui program coerent pe termen mai lung, ci doar încercări disparate de a reacţiona la manifestări ale pieţelor locale de capital, sau ale economiei, pe care Beijingul nu a reuşit să le anticipeze”, scrie Mihai Nichişoiu, analistul pieţelor globale de la casa de brokeraj Tradeville, referindu-se mai ales deprecierea yuanului, moneda Chinei, şi la restricţiile impuse bursei chineze după declanşarea prăbuşirii.

Totodată, ambiţiile chineze de câştigare a unei poziţii dominante în lume au făcut ca, aflat „în mijlocul unei furtuni perfecte pentru economie, Beijingul să încearce să facă mai multe lucruri în acelaşi timp: să internaţionalizeze yuanul (să facă din el o monedă de rezervă la fel de puternică precum dolarul sau euro (n.r.), să modifice configuraţia surselor de creştere economică, să sprijine bursa locala de acţiuni – şi încă vreo duzină de reglaje macro”, adaugă analistul de la Tradeville.

Cu alte cuvinte, pe analişti nu îi îngrijorează problema „unei aterizări line a economiei” (scăderea treptată a ritmului de creştere care să nu pună în pericol echilibrele economice). Şansa aceasta „se pierde pe drum”, scrie Mihai Nichişoiu. Mai rău este că „autorităţile de la centru nu au cine ştie ce control asupra sistemului”.

„Tranziția Chinei la o economie bazată mai mult pe piață este complexă și realizarea riscurilor asumate în ultimii ani o poate face accidentată”, a declarat recent Christine Lagarde, directorul general al FMI, citată de Reuters. Lagarde crede că persepctiva de creştere a economiei globale este acum mai slabă decât era de aşteptat acum câteva luni.

Ce spune aurul

Criza chineză a scos în evidenţă suficient de multe motive de temere pentru administratorii investiţiilor de mii de miliarde de dolari, care caută randamente cât mai mari în toate pieţele lumii. Ca urmare, preţul aurului şi-a întrerupt tendinţa de scădere, care ajunsese la 1.090 dolari / uncie în iulie şi a câştigat teren până la 1.141 dolari pe uncie (o uncie de aur are 31,1034 grame), marţi 1 septembrie.

Curios este că cererea de aur scăzuse cu 12% în trimestrul al doilea tocmai ca urmare a pierderii importanţei de activ de refugiu, în condiţiile în care dolarul şi plasamentele în dolari păreau cele mai rentabile în aşteptarea creşterii dobânzii de referinţă a băncii centrale a SUA (FED).

Perspectiva creşterii dobânzii la dolari ţine încă sub control frica de pericolul chinez, dar cele două fenomene sunt în contratimp. Pieţele deja au inclus în preţuri, până acum, creşterea dobânzii, în vreme ce pericolul chinez abia acum este evaluat.

Pe de altă parte, o creştere lunară de 3,5 % nu este extraordinară pentru preţul aurului. S-a mai înregistrat una la fel de mare nu mai de parte de ianuarie, când nimeni nu se îndoia că tendinţa generală este de depreciere pentru metalul preţios. Scăderi lunare şi mai s-au înregistrat în ultimi ani, pe măsură ce ieşirea economiilor din criză a devenit mai certă, iar rolul de refugiu al aurului mai neinteresant.

Prin urmare, nu sunt sigure semnele că s-ar fi spart deja marea bulă speculativă de pe bursele lumii. Luna septembrie, când este aşteptată creşterea dobânzii FED la dolari, devine crucială pentru evoluţia pieţelor lumii.

AVERTISMENT: Estimările publicate mai sus nu constituie o sugestie de investiţie. ECONOMICA.NET nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe oricare din informațiile de mai sus, sau influențate de acestea. Responsabilitatea deciziilor de investiţii aparţine celor care le iau, în funcţie de propriul profil de risc.