Cât de mult reuşesc automatele de tranzacţionare să distorsioneze bursele. Metode de apărare

„Roboţii cititori de ştiri“ iau decizii, de fapt, după cuvinte cheie, dar interpretate greşit, cuvinte precum „faliment“, „Boeing“ pot duce la fluctuaţii şi panică neîntemeiate pe piaţă, potrivit unui expert în „high frecuency trading” (HTF).

Cum s-a şi întâmplat în realitate, potrivit lui Oliver Garrett, expertul citat de Casey Research.

Mecanismul „high frecuency trading” (HTF) presupune emiterea de mii de ordine pe secundă, de cumpărare şi vânzare de acţiuni, pe baza unor algoritmi stabiliţi în prealabil.

În fond, mecanismul nu face decât să amplifice vechile strategii de cumpărare la preţuri tot mai mici şi de vânzare la preţuri mai mari, până la viteze ameţitoare.

Speculatorii HTF, fie ei relativ mici, fie mari companii de brokeraj, nu sunt interesaţi de natura companiei, de importanţa ei şi de datele sale fundamentale, ci doar de milioanele de tranzacţii din care pot câştiga.

Există deja un curent de opinii potrivit căruia marii investitori instituţionali profită de avantajul dat de viteza calculatoarele lor şi fac tranzacţii pentru a obţine profit în detrimentul investitorilor de rând. Pe de altă parte, alţi participanţi la piaţă cred că fenomenul HTF poate doar să amplifice tendinţele fundamentale ale pieţei, care revine mereu la cursul său. Casey Research are mai multe date despre această polemică.

„Am observat anomalii aparent inexplicabile: căderi de 10% într-o secundă pe o anumită acţiune, urmate de reveniri la fel de rapide. Abia după ce am ajuns la HTF, am început să înţeleg“, spune Oliver Garrett.

Algoritmul bazat pe citirea şi procesarea ştirilor sau titlurilor de pe internet şi reacţia softului de tranzacţionare în fracţiuni de secundă, „poate crea probleme. Cu ceva timp în urmă, a apărut o ştire eronată despre intrarea în faliment a Boeing şi algoritmii de tranzacţionare automată au început să vândă acţiunile companiei pentru că au găsit în ştire cuvintele cheie „faliment” şi „Boeing„.

Până la urmă ştirea s-a dovedit falsă. În situaţii de acest tip oamenii îşi pun întrebări, „stai puţin, n-am auzit niciodată vreo vorbă despre falimentul Boeing. Ce se întâmplă ?“. Dar calculatoarele execută instrucţiunile şi, în acest caz, au condus la o prăbuşire a acţiunilor”, povesteşte expertul citat de Casey Research.

Speriate de HTF, mai multe burse au fost nevoite să interzică tranzacţiile de vânzare în lipsă (short selling n.r.), în timpul prăbuşirii burselor din perioada falimentului Lehman Brothers, după ce acţiunile unor giganţi din sectorul financiari plonjaseră ameninţător.

Algoritmii de tranzacţionare automată au fost iniţial concepuţi în scop productiv, pentru a ajuta brokerii în activitatea de market – making (asumarea de cotaţii ferme de vânzare şi cumpărare în scopul creşterii lichidităţii). „În prezent aceste programe sunt utilizate pentru a face bani prin inducerea în eroare a investitorii şi crează distorsiuni majore pe burse“ crede Oliver Garrett.

Fenomenul este cu atât maipericulos cu cât giganţi financiari precum Goldman Sachs „plătesc milioane de dolari pentru a-şi putea plasa „super computerele” mai aproape de operatorii bursieri. În acest mod ei reuşesc să tranzacţioneze înaintea celorlalţi participanţi la piaţă şi în detrimentul lor“, se mai spune în raportul Casey Research.

Cea mai bună metodă de apărare împotriva efectelor HTF se bazează pe calităţile operatoruluii uman, dintre care răbdarea este cea mai importantă.

„Nu vrei să intri în război cu ei (marii speculatori HTF, n.r.). Dar, dacă ai o perspectivă pe termen lung, investiţiile după criterii fundamentale pot funcţiona în continuare. Poţi diminua riscul distorisiunilor provocate de HTF, fiind răbdător cu ordinele tale.

Dacă introduci un ordin limită (de vânzare/cumpărare la un anumit preţ, n.r.) şi nu este executat din prima, nu-l schimba nerăbdător. În acest fel, poţi decide preţul pe care îl accepţi, chiar şi în mijlocul a tot zgomotul HFT“, conchide Oliver Garrett.