Cât de unită e România după 99 de ani: Bucureştiul, campion la venituri şi PIB, Nord–Estul – la amploarea sărăciei

Cât de mari sunt disparităţile între cele opt regiuni de dezvoltare ale României

La capitolul venituri totale medii lunare per persoană şi câştiguri salariale medii nete lunare în 2016, regiunile Bucureşti – Ilfov şi Vest sunt campioane naţionale, arată datele INS şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză. La polul opus se află regiunea Nord – Est care are cele mai mici venituri medii lunare şi cel mai mic câştig salarial mediu net lunar în 2016 dintre toate regiunile ţării.

Amploarea disparităţii între extreme: de exemplu, veniturile totale medii lunare per persoană au fost în 2016 în regiunea Nord – Est cu peste 44% mai mici decât în Bucureşti – Ilfov, arată datele INS. 

Avem aceleaşi extreme şi în ceea ce priveşte rata sărăciei relative din ţara noastră. Cei mai săraci români trăiesc în regiunea Nord – Est, în vreme ce românii care sunt cel mai puţin afectaţi de sărăcie – în Bucureşti – Ilfov. 

Regiunea Nord – Est reuşeşte însă să depăşească Bucureşti – Ilfov la un capitol dintre cele analizate de Economica: rata de ocupare a persoanelor apte de muncă. Nord – Estul are cea mai mare rată de ocupare dintre toate regiunile ţării în al doilea trimestru din 2017, de peste 73%, cu peste 9 pp mai mare decât în Bucureşti – Ilfov. 

Iată pe larg care sunt diferenţele de viteză dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României:

Valoarea produsului intern brut pe regiuni de dezvoltare în 2016 (milioane de lei, preţuri curente), conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză:

Regiunea Bucureşti – Ilfov: 209.505 milioane lei;
Regiunea Sud – Muntenia: 95.465 milioane lei;
Regiunea Nord – Vest: 87.822 milioane lei;
Regiunea Centru: 83.958 milioane lei;
Regiunea Sud – Est: 83.733 milioane lei;
Regiunea Nord– Est: 75.725 milioane lei;
Regiunea Vest: 69.620 milioane lei;
Regiunea Sud – Vest Oltenia: 55.142 milioane lei.

VENITURI

Regiunile Bucureşti – Ilfov şi Vest au avut cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în 2016. La polul opus se află regiunile Nord – Est şi Sud – Est.

Câştigul salarial mediu net lunar în 2016, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză:

Regiunea Bucureşti – Ilfov: 2.880 de lei;
Regiunea Vest: 1.964 lei.
Regiunea Sud – Muntenia: 1.892 lei.
Regiunea Centru: 1.838 lei;
Regiunea Nord – Vest: 1.810 lei;
Regiunea Sud – Vest Oltenia: 1.768 lei;
Regiunea Sud – Est: 1.762 lei;
Regiunea Nord– Est: 1.746 lei.

Românii din Bucureşti – Ilfov, din Vest şi Nord– Vest au – în această succesiune – cele mai mari venituri medii lunare per persoană dintre toate regiunile ţării.

Veniturile totale medii lunare pe o persoană în anul 2016, conform datelor INS:

Regiunea Bucureşti – Ilfov: 1.618 lei.
Regiunea Vest: 1.189 lei.
Regiunea Nord– Vest: 1.157 lei.
Regiunea Centru: 1.136 lei.
Regiunea Sud– Est: 1.025 lei.
Regiunea Sud– Vest Oltenia:1.008 lei.
Regiunea Sud– Muntenia: 1.004 lei.
Regiunea Nord– Est: 892 lei.

• Veniturile totale reprezintă ansamblul veniturilor băneşti, indiferent de sursa de provenienţă (exclusiv împrumuturile şi creditele luate, sumele retrase din depozitele constituite la CEC Bank, alte banci şi instituţii similare), precum şi contravaloarea veniturilor în natură (consumul uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare din resursele proprii ale gospodăriei, respectiv mărfurile şi serviciile obţinute gratuit sau cu reducere de preţ de la agenţii economici publici şi privaţi) care nu au caracter de salariu în natură, potrivit INS.

MUNCĂ

Regiunile Nord – Est, Nord – Vest şi Bucureşti – Ilfov au – în această succesiune – cele mai mari rate de ocupare a populaţiei apte de muncă, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

Rata de ocupare a populaţiei apte de muncă (care are vârsta cuprinsă între 15 ani şi 64 de ani), pe regiuni de dezvoltare, în trimestrul al doilea din 2017:

în regiunea Nord – Est este de 73,61%.
în regiunea Nord – Vest este de 65,15%.
în regiunea Bucureşti – Ilfov este de 64,41%.
în regiunea Sud Muntenia este de 63,33%.
în regiunea Sud – Vest Oltenia este de 61,3%.
în regiunea Centru este de 59,83%.
în regiunea Sud – Est este de 58,43%.
în regiunea Vest este 55,9%.

Valorile prezentate mai sus vizează ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă 15 – 64 de ani din populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă.

SĂRĂCIE

Românii din Nord – Est, din Sud – Vest Oltenia şi din Sud – Est sunt cei mai săraci din ţară, judecând după valorile ratei sărăciei relative. Peste o treime dintre ei trăiesc în pragul sărăciei.

Rata sărăciei relative este ponderea persoanelor sărace din totalul populaţiei. Se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult mai mic decât nivelul pragului de sărăcie. În mod curent, acest indicator se determină pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult. Indicatorul este întâlnit uneori sub denumirea de ‘rata riscului de sărăcie’.

Rata sărăciei relative în anul 2016:
Regiunea Bucureşti-Ilfov: 10,2%.
Regiunea Nord-Vest: 17,1%.
Regiunea Centru: 20,8%.
Regiunea Sud-Muntenia: 24,8%.
Regiunea Vest: 25,1%.
Regiunea Sud-Est: 31,2%.
Regiunea Sud-Vest Oltenia: 34,2%.
Regiunea Nord-Est: 36,1%.

Românii din Nord – Est şi din Sud – Est sunt cei mai afectaţi din ţară de riscul de sărăcie sau excluziune socială. Aproape jumătate dintre românii din Nord – Est sunt supuşi riscului de sărăcie.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene în cadrul Programului Europa 2020, de promovare a incluziunii sociale şi reducere a sărăciei, care vizează ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din totalul populaţiei. Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate în cel puţin una din următoarele situaţii:

• au venituri disponibile inferioare pragului naţional de sărăcie;
• sunt în stare de deprivare materială severă;
• trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), pe regiuni de dezvoltare în 2016:
Regiunea Nord-Vest: 29,3%.
Regiunea Centru: 29,5%.
Regiunea Bucureşti-Ilfov: 32,9%.
Regiunea Vest: 40,7%.
Regiunea Sud-Muntenia: 41,2%.
Regiunea Sud-Vest Oltenia: 44,2%
Regiunea Sud-Est: 44,9%.
Regiunea Nord-Est: 46%.

Românii din regiunea Sud – Est au fost cei mai afectaţi de deprivare materială severă în anul 2016, adică s-au aflat în cel puţin patru dintre situaţiile: nu-şi permit să achite la timp facturile, să consume proteină din carne cel puţin o dată la două zile, nu îşi permit o vacanţă pe an ori să facă unor cheltuieli neprevăzute. Nu îşi permit televitor color, telefon mobil, autoturism ori maşină de spălat. Aproape o treime dintre românii din Sud Estul ţării sunt într-o stare de deprivare materială severă. Îi urmează îndeaproape cei din Sud-Muntenia şi cei din Bucureşti Ilfov. 

Ratele deprivării materiale severe în anul 2016, pentru care INS are cele mai recente informaţii centralizate:
Regiunea Nord-Vest: 17,6%.
Regiunea Centru: 18,3%.
Regiunea Vest: 22%.
Regiunea Nord-Est: 23,8%.
Regiunea Sud-Vest Oltenia: 24,4%.
Regiunea Bucureşti-Ilfov: 25,4%.
Regiunea Sud-Muntenia: 27,5%.
Regiunea Sud-Est: 29,9%.

Rata deprivarii materiale severe reprezintă ponderea persoanelor în stare de deprivare materială severă din totalul populaţiei.
Starea de deprivare materială severă se referă la situaţiile în care persoanelor majore nu îşi pot permite cel puţin patru dintre următoarele lucruri:
– achitarea la timp, fără restanţe, a unor utilităţi şi a altor obligaţii curente;
– plata unei vacanţe de o săptămână pe an, departe de casă;
– consumul de carne, pui, peşte (sau alt echivalent de proteină) cel puţin o dată la două zile;
– posibilitatea de a face faţă, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevăzute (echivalente cu 1/12 din valoarea pragului naţional de saracie); telefon fix sau mobil; televizor color, maşină de spălat, autoturism, asigurarea încălzirii adecvate a locuinţei.