Cât iau acasă investitorii străini din capitalul Fondului Proprietatea
Fondurile străine de investiţii vor încasa 375,5 milioane de lei din capitalul social vărsat al Fondului Proprietatea (FP), corespunzător cu proporţia de aproape 55,5%, deţinută de acţionarii instituţionali străini, potrivit registrului acţionarilor din data de 30 aprilie.
30 aprilie este data de înregistrare a acţionarilor Fondului Proprietatea (FP), care vor beneficia de distribuţia a aproape 677 de milioane de lei, luaţi în acest scop din capitalul social vărsat al FP. Decizia formală de reducere cu 5% a capitalului social al FP, a fost luată de acţionari în 3 februarie, în urma anulării acţiunilor răscumpărate de Fond din piaţă.
Cei mai mari investitori în FP sunt fondurile de risc administrate de compania americană Elliott Associates (Manchester Securities Corp şi Beresford Energy), cu peste 16% din acţiunile FP. Dintre ceilalţi se mai remarcă marea bancă de investiţii americană Morgan Stanley (aproape 5%) şi The Royal Bank of Scotland Plc (peste 3%). Acţionarii vor primi bani în aceeaşi proporţie cu mărimea participaţiilor.
La banii cuveniţi instituţionalilor străini se adaugă cele aproape 39 de milioane de lei, la care au dreptul persoanele fizice nerezidente. Georgia Palade van Dusen, moştenitoarea marelui industriaş antebelic Nicolae Malaxa, mai avea aproape 5% din acţiunile FP aferente capitalului social vărsat al Fondului, potrivit celor mai recente raportări, datând însă de acum doi ani. Printre moştenitorii unor nume sonore se mai număra şi John N Chrissoveloni, din familia care a dat numele Băncii Hrisoveloni, naţionalizată în 1948, predecesoarea BRD de azi.
Persoanele fizice române, care au 20,77% din acţiunile FP (aferente capitalului social vărsat), vor beneficia de aproape 141 milioane de lei. Marea majoritate a acestora din urmă sunt foşti proprietari despăgubiţi pentru confiscările făcute înainte de 1989, sau moştenitori ai acestora.
Porţia fondurilor româneşti de investiţii sau a firmelor româneşti se va ridica la aproape 63 de milioane de lei.
Firma americană Franklin Templeton, care administrează FP, a adoptat, sub presiunea fondurilor de investiţii, o politică de gestiune bazată pe vânzări de active şi răscumpărări de acţiuni proprii, motivând faptul că investiţia în acestea este cea mai rentabilă pentru acţionarilor FP.
Criticii spun însă că această politică este o metodă de „vânzare pe bucăţi” a Fondului, până la o eventuală desfiinţare de facto a acestuia.
Citiţi şi
Şeful FP: Împărţirea capitalului Fondului la acţionari este mai avantajoasă decât dividendele
Franklin Templeton a început lichidarea Fondului Proprietatea, odată cu vânzarea pachetului Transgaz
Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005, când statul român a pus la bătaie pentru despăgubirea foştilor proprietari de averi confiscate de comunişti, o avere de circa 4 miliarde de euro (aproape 14 miliarde de lei, la cursul zilei), sub formă de pachete de acţiuni la cele mai valoroase companii din România (20% din Petrom, 15% din Romgaz, 20% din Hidroelectrica, 15% din Transgaz, Transelectrica, Electrica, SalROM, Conpet, administraţii de porturi şi aeropoirturi, etc.).
Mai mult de cinci ani acţiunile s-au vândut ani de zile pe piaţa gri, cu un discount de până la 90% faţă de valoarea nominală de un leu, la care s-au calculat despăgubirile. Discountul era invocat pe piaţă din cauza întârzierii listării la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Acest eveniment are loc, în sfârşit, la 25 ianuarie 2011.
Două luni mai târziu după prima zi de tranzacţionare, la 31 martie 2011, persoanele fizice române aveau peste 28% din acţiunile FP şi deja străinii aveau mai mult (peste 20% fondurile de investiţii şi aproape 9%, persoanele fizice nerezidente).
La sfârşitul aceluiaşi an 2011, Ministerul Finanţelor îşi epuizase acţiunile în care a putut converti drepturile de despăgubire ale foştilor proprietari, dar mai trebuia să aducă ca aport active în valoare de peste 374 de milioane de lei, în contul a 2,72% din acţiunile subscrise oficial.
Tot atunci, fondurile de investiţii şi băncile străine aveau 43,3% din acţiunile afarente capitalului social vărsat (42,1% din cel subscris), pesoanele fizice nerezidente aveau aproape 9,4% (din care 8% erau puse pe seama moştenitorilor lui Malaxa), iar persoanele fizice române mai aveau încă aproape 35% din acţiuni.