Preţul mediu de închidere al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) a fost, în luna septembrie, de 276 de lei/MWh, în creştere cu 13,7% faţă de cel înregistrat în luna precedentă şi cu aproape 40% peste cel înregistrat în septembrie 2017, potrivit datelor Operatorului Comercial al Pieţei de Energie Electrică şi Gaze (OPCOM).
Chiar dacă volumul tranzacţionat este în scădere, comparativ cu totalul energiei consumate în România, an la an-42,5% în scădere de la 46,97% în septembrie 2017, faţă de luna precedentă a acestui an cota PZU a crescut cu 7% raportată la consumul naţional. În termeni absoluţi, s-au tranzacţionat 1,85 TWh de energie electrică.
Lucru care este important şi prin prisma faptului că, în septembrie, au fost momente în care preţurile au urcat la peste 500 de lei/MWh, culminând cu nivelul record al ultimului an, de 546 de lei, atins pe 27 septembrie. Aşadar, s-a tranzacţionat mai multă energie scumpă, comparativ cu august.
Citeşte şi:
Creşterile de preţ pe piaţa spot influenţează facturile consumatorilor finali, dar nu în aceeaşi măsură. Energia pentru consumatorii finali este cumpărată mai ales prin contracte bilaterale, iar achiziţiile de pe PZU vin doar să acopere ce nu au contractat furnizorii pe termen lung pentru consumatorii lor.
Însă şi preţurile şi cantităţile de pe piaţa contractelor bilaterale au avut cam aceeaşi evoluţie. În septembrie, pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale (PCCB) cu licitaţie extinsă (LE), preţul energiei contractate, dar cu livrare ulterioară, a fost de 260 de lei/MWhm iar cantitatea tranzacţionată de circa 4 TWh. În creştere, ambele faţă de situaţia din august, când vorbeam despre preţuri de 243 de lei şi despre tranzacţii de doar 3 TWh.
Şi, pentru a sesiza şi mai bine unde s-a ajuns, în septembrie, contractele semnate anterior pe această piaţă, dar cu livrare în luna septembrie, au avut un preţ mediu ponderat de 187 de lei/MWh.
De două luni, energia se scumpeşte accelerat în România, mai ales pe piaţa spot. Dincolo de un consum în creştere, de cuplarea cu pieţele din vest, de vină pare a fi şi un deficit de producţie, care nu mai susţine consumul, mai ales în orele de vârf, generat, de opririle programate. În plus, în piaţă au apărut şi unele suspiciuni legate de comportamentul unor producători. Consiliul Concurenţei a anunţat în septembrie că a demarat o investigaţie având suspiciunea că Hidroelectrica, cel mai mare producător din ţară, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă, în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare.În acest context, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, a declarat, că, până acum, furnizorii au fost cei care au suportat aceste pierderi, însă consumatorii ar fi avut şi ei de suferit dacă practica ar fi continuat.Hidroelectrica a negat toate acuzaţiile, spunând că acţionează în piaţa de echilibrare după cum îi cere Dispeceratul Energetic Naţional şi a anunţat că se va apăra în instanţă.
Şi totuşi, cine plăteşte
În septembrie, oficialii ANRE au dat asigurări că facturile clienţilor alimentaţi în regim de serviciu universal nu vor creşte în această iarnă, în ciuda creşterii cotaţiilor de pe PZU.
„Cel puţin pentru consumatorii casnici alimentaţi în regim de serviciu universal, preţul final trebuie menţinut, potrivit metodologiei, timp de un an, până la 1 iulie 2019. Preţul ar putea fi modificat, evident în sus, doar dacă apar nişte condiţii excepţionale. Deocamdată nu se justifică o majorare. Chiar dacă acum preţul în Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este mare, media pe PZU nu este suficient de mare faţă de ce am luat în calcul” a declarat Claudiu Dumbrăveanu, director în Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), după ce preţul maxim de PZU sărise de 500 de lei/MWh.
Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER) a spus tot atunci,că ar exista totuşi un impact în factură, pe preţurile de acum, fără să spună în mod explicit că preţurile pentru consumatorii casnici ar trebui să crească.
„Este o creştere de preţ, dar costul energiei reprezintă circa 30-35% din factură. Studiind media pe toate contractele de până acum, s-ar justifica o creştere de 3% la consumatorul final”, a spus Lungu.
În cazul în care furnizorii de pe piaţa liberă, care sunt legaţi de consumatori prin contracte cu preţuri ferme, nu le vor putea transfera o parte din creşterea de preţ, dat fiind că au cumpărat energia mai scump. Pierderile vor rămâne la ei, cu efect în deteriorarea situaţiei financiare.