Cât s-a câştigat din speculaţiile cu acţiunile Gabriel Resources

Achiziţia de acţiuni Gabriel Resources (GBU) la minimul de 0,41 dolari canadieni (CAD) din 9 septembrie ar fi produs deja un profit de peste 100% vineri, înaintea deschiderii Bursei din Toronto, unde este cotată compania care controlează proiectul Roşia Montană.

Ziua de vineri a mai adăugat 10 cenţi canadieni.

Dacă extindem perioada speculaţiilor până la cu patru ani în urmă profitul ar fi fost de peste 4 ori mai mare faţă de suma investită iniţial. Condiţia este simplă: vânzare  la preţuri cât mai apropiate de nivelurile maxime şi răscumparare la cotaţii cât mai apropiate de nivelurile minime.

Exerciţiul speculativ propus de ECONOMICA.NET, începe  în 1 noiembrie 2009, cu  cumpărarea de acţiuni GBU de 1000 de dolari SUA (USD=1032 dolari canadieni, CAD), la preţul de închidere de 1,47 CAD. Preţul de închidere a fost ales, fiind considerat reprezentativ pentru evoluţia zilei.

Vânzarea celor 702 acţiuni GBU obţinute, în 1 februarie 2010,  la 3,81 CAD, ar fi adus speculatorului  un venit de 2676 CAD, adică un profit brut de 167%.

Dacă a vândut, însă, la preţul maxim absolut de 8,6 CAD / acţiune, din 6 decembrie 2010, speculatorul a obţinut 6,037 dolari canadieni.

Investitorul păstrează profitul de 5.037 CAD, din care scade mia de dolari investită iniţial (1.032 CAD), pe care, să zicem, o dă înapoi soţiei (sau altcuiva… ), care a finanţat operaţiunea.

Încrezător, speculatorul reinvesteşte 1.000 de dolari, cu care ia 116 acţiuni. Profitul rămas = 4.005 dolari canadieni.

Acţiunile scad relativ  în 2011 aparent nepericulos, dar îl iau prin surprindere pe investitor şi se prăbuşesc în primăvara anului trecut, când Roşia Montană devine subiect de campanie electorală, chiar dacă nu de prim plan.

Investitorul vinde cele 116 acţiuni în 29 martie cu 4,5 CAD / titlu, pe care ia 522 de dolari. Profitul i se ajustează la 4.527 CAD.

Prăbuşirea acţiunilor GBU se opreşte abia când rezultatele alegerilor din toamna anului se întrevăd cu un mare grad de certitudine, dar investitorul nu se grăbeşte să cumpere.

Ratează minimul  de la 1,37 şi  nu cumpără decât la 1,55 CAD, atunci când evoluţia preţului pare că se aplatizează.

Reinvesteşte, deci, din nou 1000 de dolari canadieni, cu care ia 645 de acţiuni Gabriel Resources (GBU).

Vinde ca toată lumea, în ziua marii prăbuşiri din 9 septembrie. Obţine 0,41 CAD / acţiune şi ia 265 de dolari.

În ziua fatidică pierde 736 de dolari Şi totuşi reinvesteşte mia de dolari la 0,55 dolari / acţiune. Profitul total i se reduce la 2.792.

Acţiunile îşi revin, le vinde la 0,83 CAD / titlu, câştigă 1.660 dolari

Deschiderea pieţei de vineri l-ar fi prins cu un profit de 4.452 dolari canadieni (CAD) sau 4.311dolari SUA, dacă nu ar fi investit din nou porţia de 1.000 de dolari CAD.

Desigur, este vorba de sume brute, fără comisioanele care sunt destul de mari, dar nu într-atât încât să afecteze semnificativ profitul şi fără impozite.

Astfel, după ce a plasat, acum aproape 4 ani 1.000 de dolari SUA, investitorul nostru ipotetic are acum 1.205 acţiuni GBU şi un profit total  de 3,452 dolari canadieni (3,342 dolari SUA), ca urmare a operaţiunilor succesive:

Cumpărare 1.032 CAD : 1,47 CAD / acţiune = 702 acţiuni;
Vânzare 702 acţiuni  x  8,6 CAD = 6.037 CAD;
Cumpărare 1.000 CAD : 8,6 CAD / acţiune = 116 acţiuni;
Profit 4.005 CAD = 6.037 – 1032 CAD (suma investită iniţial) – 1000 CAD (suma reinvestită);

Vânzare 116 acţiuni  x 4,5 CAD = 522 CAD
Profit 4.005 + 522 = 4.527 CAD

Cumpărare 1.000 CAD : 1,55 CAD / acţiune = 645 acţiuni
Profit rămas 3.527 = 4.527 – 1.000 CAD

Vânzare 645 acţiuni x 0,41 CAD  / acţiune = 265 CAD
Cumpărare 1.000 CAD : 0,5 CAD / acţiune = 2.000 acţiuni
Profit rămas 2.792 CAD = 3.527 +265-1.000

Vânzare 2.000 acţiuni x 0,83 CAD / acţiune = 1.660 CAD
Profit final 4.452 CAD = 2.792 + 1.660, dar investitorul nu iese din joc şi mai plasează 1.000 de dolari canadieni.
Restul de 3.452 CAD îi transformă în dolari SUA şi îi dă din nou soţiei (3342 USD).
Sau altcuiva…