Cât și cum vom încasa pensie privată? Administratorii, precizări după un material Economica: Plăți substanțiale față de contribuții, randamente solide an de an. Pensia privată nu e pentru mobilă, e pentru un trai mai bun după retragere

Precizările au fost făcute de Asociația pentru Pensii Administrate Privat (APAPR), într-un  material trimis ca răspuns la textul Economica.net cu titlul „Cât și cum vor încasa pensie cei peste 7,6 milioane de români cotizanți la fondurile private? Administratorii insistă pentru eliminarea celui mai mare avantaj oferit oamenilor de către sistem„.

Cei de la APAPR contrazic sau completează mai multe dintre afirmațiile pe care noi le-am făcut în text. Înainte de reda integral precizările trimise de administratorii de pensii private , reamintim care au fost cele mai importante puncte  prezentate de noi în text, alături de poziția APAPR

– Valoarea raportată până acum la categoria plăți, după 13 ani de la înființarea sistemului, ne permite să evaluăm prin calecule simple la cât va ajunge pensia după împlinirea unui ciclu de 25-30 de ani, după 2035 (ECONOMICA)- APAPR arată că un astfel de calcul simplu este irelevant având în vedere particularitățile sistemului și că pensia va ajunge la un nivel mai mare decât cel estimat de noi, adică până la 12% din ultimul salariu și aproape 35% din ultima pensie.  (Detalii mai jos)

– Încasarea integrală a sumei acumulate în cont este principalul beneficiu al sistemului, având în vedere sumele relativ mici prefigurate ca pensie (ECONOMICA)- APAPR subliniază că sumele nu vor fi atât de mici și că, în orice caz, scopul sistemului nu este susținerea unor cheltuieli de tipul renovării locuinței ci asigurarea unui trai mai bun, pe perioade medii și lungi, prin suplimentarea pensiei de stat.

– Siguranța sistemului ar putea fi pusă în pericol de retragerea masivă a sumelor din conturi (ECONOMICA). APAPR arată că plata pensiilor se va face prin alte fonduri decât cele care administrează acum banii, fonduri cu un profil de risc scăzut, în care se vor transfera toate sumele.

Precizările APAPR cu privire la materialul Cât și cum vor încasa pensie cei peste 7,6 milioane de români cotizanți la fondurile private? Administratorii insistă pentru eliminarea celui mai mare avantaj oferit oamenilor de către sistem„.

1) Articolul mentioneaza in mod eronat ca: „Randamentele importante au fost realizate în prima parte de viață a sistemului, ulterior câștigurile scăzând semnificativ și ajungând, astăzi, chiar la niveluri negative (adică pierdere).”

In realitate, datele statistice oficiale, certificate de ASF, arata fara echivoc faptul ca nivelul randamentelor fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II) ramane solid in teritoriu pozitiv, cu o medie mult peste 8% pe an pe intreaga durata de functionare si, foarte important, fara niciun an de pierderi, asa cum eronat este mentionat in articol. Pe scurt, niciun leu nu a fost pierdut din fondurile de pensii private, dimpotriva, castigurile realizate fiind substantiale in beneficiul celor peste 7 milioane de participanti.

2) Articolul mentioneaza in mod eronat ca: „Prin extrapolare, dacă în primii 13 ani de existență a sistemului suma medie plătită a fost de 10.250 de lei, înseamnă că în 2035, când plățile vor începe să se apropie de maximum și când vom vorbi despre sute de mii sau milioane de plăți anual, suma medie va fi aproximativ dublă, adică circa 20.500 de lei.”

 In realitate, evolutia oricarui sistem de economisire pe termen lung are o evolutie exponentiala datorita principiului dobanzii compuse si a capitalizarii sumelor acumulate, astfel ca o simpla „extrapolare” pe regula de trei simpla nu este in masura sa explice in mod corect perspectivele sistemului. Pentru o referinta corecta va indreptam atentia catre studiul „Viitorul sistemului de pensii din Romania” realizat de expertii CFA Romania in decembrie 2019. Studiul mentionat ia in calcul multitudinea de aspecte complexe ce intervin in estimarile pe termen lung ce vizeaza Pilonul II si arata faptul ca pensiile ce ar urma sa fie obtinute din Pilonul II sunt substantiale in raport cu contributiile virate:

3) Articolul mentioneaza in mod eronat ca: „Tocmai acest mare avantaj, adică plata integrală a sumei acumulate, insistă administratorii de pensii private să fie eliminat prin viitoarea lege de plată. Lobby-ul în acest sens este desfășurat atât la nivel politic cât și la nivelul instituțiilor de supraveghere din zona financiară, adică ASF și BNR.” / „Cu 20.500 de lei, un român își poate mobila, de exemplu, locuința sau își poate instala o centrală termică ori chiar își poate cumpăra o mașină second hand destul de bună. Dacă ar primi însă acești bani pe o perioadă de 10-15 ani, în rate lunare, utilitatea lor aproape că dispare.”

Consideram ca afirmatiile de mai sus pleaca de la o neintelegere a rolului sistemului de pensii private. Scopul final al oricarui sistem de pensii, public sau privat, in Romania sau oriunde in lume, este nu renovarea locuintei, ci, asa cum reiese chiar din denumirea acestuia, asigurarea unor venituri (suplimentare) constante pe termen mediu si lung pentru sustinerea nivelului de trai in perioada de retragere din activitatea profesionala. Ca urmare, plata integrala a sumelor acumulate, folosita in prezent (alaturi de plata esalonata pe 5 ani), nu a fost niciodata mai mult decat o solutie tranzitorie pana la aparitia unei legi de plata care va prevedea alte modalitati mai durabile de asigurare a veniturilor suplimentare pentru participantii la sistem.

Din informatiile pe care le detinem, proiectul legii de plata, aflat inca in lucru la ASF, reprezinta o solutie legislativa moderna, care preia experienta statelor dezvoltate si cu sisteme de pensii private mature din Europa Occidentala. In acest context, precizam si ca alegatiile privind lobby-ul facut de APAPR in zona politica, BNR, etc. sunt total inexacte.

4) Articolul mai afirma ca „dacă majoritatea persoanelor și-ar retrage sumele integral, atunci fondurile ar avea probleme de sustenabilitate și randament.”

Plata esalonata a pensiilor private se preconizeaza a fi facuta prin intermediul unor fonduri specializate, cu profil de risc scazut, altele decat fondurile de pensii deja existente. Catre aceste fonduri specializate se va face transferul integral al sumelor acumulate de catre participant pana in momentul pensionarii. Cu alte cuvinte, „problema” identificata de articol este inexistenta din doua motive. In primul rand, indiferent de modul in care se va face plata, esalonat sau nu, iesirea din fondul de pensii existent va fi unica. Ca urmare, o presupusa miza a platii esalonate nu exista. In al doilea rand, intrarile constante de contributii, detinerea in proportie de 60% a titlurilor de stat, precum si predictibilitatea platilor vor permite o gestionare optima a lichiditatii fondurilor si a platilor facute de acestea.