Cât și cum vor încasa pensie cei peste 7,6 milioane de români cotizanți la fondurile private? Administratorii insistă pentru eliminarea celui mai mare avantaj oferit oamenilor de către sistem

Aproximativ 59.000 de români au încasat deja banii din conturile lor de pensie privat obligatorie, Pilon II, anunță Asociația penru Pensiile Administrate Privat din România, citând date proprii și ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Este pentru prima dată când ne putem face o idee asupra sumelor pe care le vom încasa, în medie, la finalul perioadei de contribuție, adică peste aproximativ 13 ani, în cazul majorității contributorilor. Concret, suma medie plătită de fondurile private obligatorii este de circa 10.250 de lei, în condițiile în care aceleași date APAPR relevă că suma totală plătită celor 59.000 de persoane este de 605 milioane de lei. Desigur, nu toți cei 59.000 au aceeași perioadă de cotizare, însă datele ASF arată că marea majoritate a plăților s-au făcut mai ales în ultimii 2-3 ani, ceea ce înseamnă că perioadele de cotizare sunt aproximativ aceleași.  Aceasta mai ales că randamentele importante au fost realizate în prima parte de viață a sistemului, ulterior câștigurile scăzând semnificativ și ajungând, astăzi, chiar la niveluri negative (adică pierdere), deși pe întreaga perioadă de viață a sistemului se mențin pozitive.  Prin extrapolare, dacă în primii 13 ani de existență a sistemului suma medie plătită a fost de 10.250 de lei, înseamnă că în 2035, când plățile vor începe să se apropie de maximum și când vom vorbi despre sute de mii sau milioane de plăți anual, suma medie va fi aproximativ dublă, adică circa 20.500 de lei. Ipoteza că randamentul mediu obținut de administratori va fi în următorii ani aproximativ același cu cel obținut în primii 13 ani este una mai degrabă optimistă, însă un randament mai mic va fi compensat, cel mai probabil, de o creștere a contribuției prin majorarea salariilor, așadar o dublare a sumei acumulate în 13 ani ne arată o imagine destul de exactă a ceea ce va fi peste alți 13 ani. Menționăm că majoritatea covârșitoare a sumelor plătite până acum vizează fie persoane care au decedat (plata fiind făcută către urmașii lor) fie persoane care au ajuns la pensie pe caz de boală.

Plata integrală a pensiei, cel mai mare avantaj pentru oameni în acest moment. Administratorii fondurilor insistă pentru eliminarea acestui avantaj prin viitoarea lege de plată a pensiei

Cei 20.500 de lei sunt departe de a fi o sumă care să asigure un trai decent pe perioada pensiei, însă fondurile private nici nu au fost construite în acest scop, ci ca un supliment la pensia de stat. La o privire mai atentă, cei 20.500 de lei nu sunt nică măcar „diferența între supraviețuire și o viață decentă”, așa cum au prezentat sistemul ani de zile mulți dintre șefii fondurilor private. Totuși, într-un anumit context ei pot aduce beneficii destul de importante. Este vorba despre plata integrală a sumei, la finalul perioadei de cotizare, metodă de plată care în acest moment este legală și este defapt folosită de peste 80% dintre cei care au încasat sumele din conturi.

Cu 20.500 de lei, un român își poate mobila, de exemplu, locuința sau își poate instala o centrală termică ori chiar își poate cumpăra o mașină second hand destul de bună. Dacă ar primi însă acești bani pe o perioadă de 10-15 ani, în rate lunare, utilitatea lor aproape că dispare. Dacă s-ar plăti pe zece ani, să zicem, ar însemna circa 2.000 de lei pe an sau 166 de lei pe lună, o sumă care nu acoperă nici măcar plata întreținerii la un o garsonieră sau nici jumătate din ceea ce va fi iarna aceasta factura medie pentru gaze. Reamintim aici că vorbim despre sume medii, care corespund defapt contribuțiilor medii, adică salariilor medii. În cazul unui om cu salariul minim pe economie, cum sunt mulți dintre cotizanți, suma lunară încasată ar fi mult mai mică, de ordinul  câtorva zeci de lei. Chiar și în situația în care suma s-ar plăti eșalonat, pe cinci ani (altă metodă deja disponibilă în lege)ar fi vorba, în medie, de circa 4.000 de lei pe an, adică în jur de 320 de lei pe lună, asau sub 20% din pensia medie de acum, dar plătibili doar 5 ani, față de 15-20 de ani cât este stagiul mediu de plată la pensia de stat.

Tocmai acest  mare avantaj, adică plata integrală a sumei acumulate,  insistă administratorii de pensii private să fie eliminat prin viitoarea lege de plată. Lobby-ul în acest sens este desfășurat atât la nivel politic cât și la nivelul instituțiilor de supraveghere din zona financiară, adică ASF și BNR, susțin sursele Economica.

Ei motivează, nu fără argumente, dar cam târziu, după 13 ani în care pare că nimeni (adică nici administratorii) nu a dorit să apară o lege a plății pensiilor private, că dacă majoritatea persoanelor și-ar retrage sumele integral, atunci fondurile ar avea probleme de sustenabilitate și randament.

Așa cum arăta Economica săptămânile trecute, legea de plată a pensiilor este în sfârșit aproape de un punct final, în condițiile în care proiectul este aproape gata. Legea, arătam noi atunci, se va concentra pe un sistem de plată sub formă de anuități( probabil plata lunară) și va cuprinde și un capitol privind plata integrală sau într-un interval scurt de timp a sumelor. Nu este încă clar  dacă și cum va fi penalizată încasarea integrală (fie prin introducerea unui comision prohibitiv pe un sistem aplicat de bănci celor care își retrag banii înainte de termen, fie pur și simplu prin reducerea sumei), însă e cert că administratorii insistă pentru eliminarea definitivă a plății integrale, susțin sursele noastre.

Propunere în timpul Guvernului Cioloș: Încasezi pensia negociată doar dacă  nu mori înainte de termen. Moștenitorii își pierd drepturile

De-a lungul timpului au mai existat încercări de a construi o lege de plată a pensiei private. Ultima dată când o astfel de încercare a devenit publică a fost în anul 2016, în timpul Guvernului Cioloș, când a fost înaintat inclusiv un proiect de lege în Senat. Acel proiect a fost conceput în mare parte chiar de către administratorii de pensii, susțin sursele noastre. Nu a ajuns lege, însă ne poate oferi o imagine asupra variantelor promovate de administratori.

Varianta de bază propusă atunci presupunea ca, la finalul stagiului de cotizare administratorul de fond să îi propună plata unei sume lunare fixe care să nu reflecte neapărat suma acumulată până atunci în cont. Un fel de pensie viageră. Această propunere ar fi venit , însă, cu unele condiții, dintre care cea mai importantă era renunțarea la dreptul la proprietate, adică exact celălat avantaj important oferit oamenilor de sistem, pe lângă posibilitatea de a încasa integral suma acumulată, la finalul perioadei de cotizare. În toate campaniile de promovare, fondurile private precizează că, în cazul în care cotizantul moare, dreptul asupra contului său va reveni moștenitorilor. Și, totuși, dacă varianta plății pensiei viagere va fi în lege, cei care o aleg vor pierde acest drept. În aceste condiții, ar fi avut de câștigat în principal cei care apucă să traiască suficient încât să încaseze suma acumulată în conturi.

Circa 7,6 milioane de români cotizează în acest moment în sistemul de pensii private obligatorii, pilon II, numărul lor tinzând către plafonare în ultima perioadă. Toși românii cu loc de muncă sunt obligați să cotizeze cu 3,75% din salariul brut lunar la sistemul privat de pensii.

Mai multe detalii despre situația fondurilor private și variantele susținute de administratori de-a lungul timpului AICI