Sondajul CFA, postat de Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA, indică o medie a previziunilor exprimate de membrii asociaţiei de 4,9370 a cursului de schimb leu euro pentru luna septembrie (un orizont de 6 luni), în timp ce pentru 12 luni, estimările medii ale CFA merg către un curs de 4,9954 lei pentru un euro sau chiar mai mult. O parte dintre analiştii participanţi la sondaj au avansat chiar o valoare de 5,6 lei pentru un euro peste 12 luni. Totuşi, metodele CFA nu includ astfel de pronosticuri, mergând doar pe o medie a opiniilor analiştilor.
Până acum, leul a evoluat foarte bine comparativ cu celelalte monede din regiune. Leul a fost extrem de stabil în condiţiile în care celelalte monede din regiune s-au depreciat accentuat din cauza crizei. Totuşi, leul se află pe un trend istoric de depreciere faţă de euro, având în vedere dezechilibrele macroeconomice, în principal deficitele gemene. „Avem cel mai mare deficit de cont curent dintre ţările din regiune şi cel mai mare deficit bugetar. Din această cauză sunt presiuni, dar deprecierea va fi undeva la 3-4% pe an, în jurul ratei inflaţiei. Însă pe un şoc extern puternic cumulat cu un downgrade (reducere a ratingului) al României s-ar putea ajunge la un asemenea scenariu.“, spune Adrian Codîrlaşu. Includerea României în categoria junk ar da peste cap foarte multe dintre previziunile existente la ora actuală ale analiştilor.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, luând în calcul anticipaţiile pentru perioada următoare, sondajul CFA arată că rata inflaţiei este de aşteptat să crească consistent în următoarele 12 luni putând ajunge la 3,79%.
La întrebarea “cât vor dura efectele negative ale Covid 19 asupra economiei, majoritatea participanţilor au spus că premisele interne şi externe nu sunt foarte bune. Astfel, 47,4% dintre participanţii la sondaj au spus că efectele majore ale crizei economice generate de coronavirus se vor observa în trimestrul al III-lea şi vor continua şi în trimestrul al IV-lea.
Aproape toţi analiştii CFA consideră condiţiile globale macroeconomice ca fiind rele din cauza crizei COVID-19. Din punctul de vedere al evoluţiei ratei inflaţiei, majoritatea se aşteaptă să crească consistent cu cifra de inflaţie anticipată. Ratele de dobândă atât pe termen scurt cât şi pe mediu şi lung nu au o tendinţă clară. Este normal ca ratele de dobândă să scadă după ce banca centrală a redus rata de dobândă şi a anunţat relaxare cantitativă.
Ceea ce pare totuşi clar este că vom avea o creştere yieldurilor pe 10 ani în următoarele 12 luni de până la 5,16% şi la 4,68% a celor pe 5 ani. Totodată, Robor la 3 luni este de aşteptat să ajungă la 2,81% în următoarele 12 luni, faţă de 2,50% în prezent. Totodată, membrii CFAA conderă că preţul barilului de petrol intră pe un trend uşor ascendent, iar în următioarele 12 luni vom vedea barilul la 35 de dolari.