Cât va strânge statul din taxa suplimentară de 0,5% pe cifra de afaceri aplicată sectorului de petrol și gaze, pusă peste noapte. Am putea asista și la o creștere a redevențelor plătite de Petrom

“Adiţionalitatea la companiile de petrol şi gaze naturale de 0,5% din cifra de afaceri înseamnă 600 de milioane de lei”, a afirmat Marcel Boloş, întrebat miercuri  câţi bani ar putea fi aduşi în plus la buget, după amendamentele adoptate la legea privind măsurile fiscale pe care şi-a asumat răspunderea Guvernul.

Ministrul Finanţelor a mai spus că redevenţele vor face parte din etapa a doua de măsuri care face obiectul analizei în ministerul pe care îl conduce. Liberalul a mai spus că sunt trei elemente fundamentale la redevenţe şi anume resursele minerale, partea de petrol şi gaze naturale.

„Redevenţele fac parte din etapa a doua a măsurilor, pentru că aceste măsuri ca să avem un proces de consolidare fiscal-bugetară sănătos vor continua. Partea de redevenţe face obiectul analizei în Ministerul de Finanţe. Am precizat că avem trei elemente fundamentale la redevenţe. Sunt resursele minerale, partea de ţiţei şi partea de gaze naturale. Acestea sunt redevenţe pe care încercăm să le reaşezăm. Este total nedrept ca, spre exemplu, pentru resursele minerale, 36 de resurse minerale să ne aducă, la nivelul unui an, 336 de milioane de lei sau după cum este total nedrept să avem 300.000 de hectare de teren la proprietatea statului român şi să ne aducă 2,5 milioane lei pe an. Suferinţa se vede în această nevoie pe care o avem continuu pentru pensii, salariile profesorilor, medicilor, bani pe care nu îi găsim şi atunci sigur că acestea sunt bogăţii ale statului pe care trebuie să le valorificăm corespunzător”, a spus Boloș, citat de News.ro.

Urmează creșterea redevenței pentru Petrom?

Este pentru prima dată când un membru al Executivului Ciolacu vorbește despre o potențială creștere a redevențelor. Boloș nu a explicat foarte clar la ce redevență se referă, dar declarația sa pare să confirme unele informații care circulă prin piață, și anume dorința statului de a se crește redevențele la petrol cu 15%. Nu și cele la gaze, din ce înțelegem, unde producția este suprataxată prin acel impozit suplimentar, care trebuia să fie temporar, dar care a devenit permanent. Dacă se are în vedere creșterea acestei redevențe, afectată va fi Petrom, fiind singura companie care extrage țiței din România. O taxare suplimentară față de ce taxe plătește compania acum.

Ce taxe plătește acum Petrom:

– Redevențele pentru extracția de petrol, cuprinse între 3,5% și 13,5% din valoarea țițeiului extras, în funcție de mărimea zăcământului;

– redevențele pentru extracția de gaze naturale, cuprinse între 3 și 13% din valoarea gazului extras, la fel, funcție de mărimea zăcământului;

– impozit de 0,5% aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut;

– impozitul suplimentar pe gaze de 60% și, respectiv, de 80% din veniturile suplimentare obţinute din preţuri de vânzare cuprinse între 45 şi 85 de lei/MWh de gaz, şi, respectiv, peste 85 de lei. Nu se datorează pentru gazele vândute la preț plafonat producătorilor de energie termică pentru populație și furnizorilor pentru consumul populației;

– impozit de 100% pentru tot câștigul obținut din vânzarea energiei electrice (Petrom operează centrala de 850 MW pe gaze, cea mai mare de acest fel din țară, de la Brazi) la prețuri de peste 450 de lei/MWh;

– taxa de solidaritate, de 350 de lei pentru fiecare tonă de țiței rafinat;

– nou introdusul impozit pe cifra de afaceri, de 0,5%, care va intra în vigoare după ce legea pentru care Executivul Ciolacu și-a asumat răspunderea va trece de Parlament.

Pentru anul 2022, foarte bun pentru toată industria de energie, când Petrom a raportat un profit net record, de 10 miliarde de lei, compania a plătit la bugetul de stat  impozite, taxe și contribuții de 10 miliarde de lei (7% din veniturile fiscale ale bugetului general consolidat), potrivit evaluării proprii, la care s-a adăugat plata taxei de solidaritate în acest an, tot pentru anul 2022, de 1,5 miliarde de lei.

Producția de țiței a Petrom a scăzut anul trecut până la 2,91 de  miliioane de tone, în condițiile în care necesarul de consum al celor trei rafinării din România este de circa 11-12 milioane de tone pe an, la capacitate maximă.