Cât valorează acum cel mai scump teren din Bucureşti, cumpărat înainte de criză

Terenul de şapte hectare din apropierea centrului expoziţional Romexpo, cumpărat de un join-venture cu 72,9 milioane de euro de la Compania Industrială Griviţa în 2007, este cel mai scump tranzacţionat înainte de criză. 
Andrada Ghira - Dum, 18 mai 2014, 21:04
Cât valorează acum cel mai scump teren din Bucureşti, cumpărat înainte de criză

Compania Bluerose Ro Corporation, deţinută în proporţie de 50/50 de către Rosebud Real Estate şi BlueHouse Capital, deţine în Bucureşti un teren pe care avea în plan dezvoltarea unui mega proiect de birouri şi locuinţe, în urma unei investiţii de 320 de milioane de euro. Lucrările de construcţie urmau să dureze cinci, şase ani. 

Terenul, cu o suprafaţă de 60.798 mp, a fost cumpărat în 2007 de la Compania Industrială Griviţa cu 72,9 milioane de euro, devenind astfel cel mai scump teren, raportat la preţul pe mp: 1.200 euro. Dacă luăm în considerare preţul plătit pentru întreg terenul, tranzacţia se plasează locul trei, după cele 90 de milioane de euro date de Raiffeisen Evolution pentru un teren de 11 ha cumpărat de la Petrom şi după cele 77,5 milioane de euro plătite de AFI Europe pentru cele 15,5 ha din fabrica Laromet.

Terenul se află pe strada Clăbucet, nr. 68, la intersecţia cu Bulevardul Expoziţiei, în spatele Romexpo. Bluerose Ro Corporation a obţinut în luna ianuarie a acestui an un PUD (plan urbanisti de detaliu), ce prevede construirea de imobile de birouri, hotel, locuinţe şi servicii, cu diferite înălţimi, de la clădiri cu două, opt, zece, 12, 14, 17 etaje, până la un turn cu 30 de etaje.

În raportul de audit realizat de Erst & Young pentru rezultatele financiare din 2013 ale Rosebud Real Estate, remis Bursei de la Tel Aviv, se arată că obţinerea acestui PUD s-a făcut pentru inventariere şi pentru a confirma caracteristicile arhitecturale aplicabile prin PUZ (plan urbanistic zonal). 

În plus, valorea justă de inventar a terenului, la 31 decembrie 2013, este de 58,5 milioane de euro, în scădere cu 20% faţă de momentul achiziţiei. Pe lângă teren, inventarul cumprinde şi costurile de achiziţie, precum şi cele pentru pre-dezvoltare. Terenul este deţinut pentru dezvoltarea viitoare a unui proiect de birouri şi locuinţe şi va fi vândut atunci când proiectul va fi finalizat. Nu este precizat însă când ar putea fi demarate lucrările. 

Pentru sfârşitul anului 2013, compania a înregistrat o pierdere de 14,5 milioane de euro. În plus, conducerea companiei este încrezătoare în continuarea activităţii, iar acţionarii au emis o scrisoare către companie prin care garantează suport financiar. Totodată, creditul acordat de Piraues Bank în 2008, în valoare de 11,35 milioane de euro, ajunge la maturitate la sfârşitul lunii mai. La redactarea raportului de audit în luna februarie a acestui an, se menţiona faptul că se poartă discuţii cu banca pentru prelungirea acestei perioade. 

Problemele Rosebud Real Estate

Proprietăţile deţinute de Rosebud Real Estate în Germania şi România au pierdut din valoare, pe fondul crizei, iar din 2010 şi până în 2012, oamenii de afaceri din spatele companiei, David Wiesmann şi Shraga Biran, au susţinut compania cu injectii personale de capital, scrie presa israeliană. 

Wiessman and Biran au cumpărat compania Rosebud Real Estate în 2002, iar din 2006, atunci când valorile proprietăţilor din Europa nu păreau să se oprească din creşteri, s-au investit zeci de milioane de euro obţinute de pe piaţa de obligaţiuni din Israel, în achiziţii în Franţa, Elveţia, Germania şi Europa de Est, nota publicaţia Haaretz în 2012.

Şi, la fel aşa cum au păţit-o multe alte companii din Israel, căderea pieţei imobiliare din Europa a împins Rosebud aproape de marginea prăpastiei. Compania s-a trezit blocată cu terenul din România, de care nu a putut scăpa, şi-a vândut proprietăţile din SUA în pierdere, iar cele din Germania au fost preluate de băncile de la care s-a împrumutat pentru achiziţia lor. În aceste condiţii, Rosebud s-a aflat în poziţia în care datora zeci de milioane de euro instituţiilor financiare străine, mai nota Haaretz.

Listare ratată pentru BlueHouse Capital

Compania Meridian Properties, înregistrată în Olanda, anunţa anul trecut intenţia de a se lista pe Bursa de la Varşovia. Planurile prevedeau ca prin această listare să fie strânse 170 de milioane de euro. Cu 87,7 milioane de euro, Meridian avea de gând să achiziţioneze un portofoliu de şase clădiri de birouri şi trei parcuri de retail din Bulgaria, Cehia, Ungaria şi România. Clădirile de birouri din România care urmau să fie cumpărate sunt Astoria Business Center, Olympia Tower şi Victoria Center, aflte în portofoliul fondului cipriot BlueHouse Capital.  

După câteva luni de la anunţ, Meridian a anulat listarea pe Bursă. Motivul? Investitorilor nu le-a fost pe plac faptul că Meridian urma să cumpere clădiri care aparţineau unei companii care controlează Meridian. În conducerea Meridian Properties se regăsesc mai multe persoane care au legătură cu fondul cipriot de investiţii BlueHouse Capital. Între aceştia, preşedintele board-ului director, Victor Pisante, şi directorul general, Yannis Delikanakis, sunt cofondatori ai BlueHouse Capital

Te-ar mai putea interesa și
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri de muncă în țara lor, potrivit unui studiu realizat în 33 de țări.......
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
România va avea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar, care presupune o creştere de cheltuială salarială, atunci ...