Cât valorează viaţa unui om, negociată de companiile de asigurare
Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS), un organism de plată a despăgubirilor rezultate din accidente auto, a finalizat recent „Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale“, un studiu privind practica naţională şi europeană în materie, care conţine şi „recomandări pentru soluţionarea daunelor morale suferite ca urmare a vătămării sănătăţii şi a integrităţii corporale ori a decesului persoanelor produse prin accidente de vehicule“.
Din FPVS, înfiinţat ca urmare a normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), fac parte 13 societăţi de asigurări din România, care se confruntă cu creşterea vertiginoasă a solicitărilor tot mai numeroase de despăgubiri morale ale victimelor accidentelor de vehicule.
Totul pentru bani
Asiguratorul care negociază bine, sau este apărat de un avocat bun, poate ajunge să plătească de 333 de ori mai puţin pentru o aceeaşi speţă.
„ În 2011 s-au plătit despăgubiri pentru daune morale în jur de 170 milioane de lei, aproximativ 20% din despăgubirile RCA. Lipsa unei jurisprudenţe formalizate a dus la rezultate demne de cartea recordurilor: în speţe identice cea mai mare despăgubire pentru daune morale a fost nu de 3 ori, nu de 30 de ori, ci de 333 ori mai mare decât cea mai mică despăgubire“ se plânge, în studiul citat, Albin Biró, membru al Consiliului CSA.
Oficialul CSA crede că este neîntemeiată „opinia publicului, susţinută şi de aceste hotărâri judecătoreşti este următoarea: „asigurătorii au bani, să plătească”. Scumpirea poliţelor de asigurare ar fi determinată de creşterea despăgubirilor.
Despăgubirile plătite de asigurători pentru vătămări corporale (inclusiv fondurile blocate pentru constituirea de rezerve) au depăşit 250 milioane de euro, anul trecut. Astfel, jumătate din încasările totale ale societăţilor de asigurări, s-au dus pe despăgubiri, în vreme ce proporţia se reducea la câteva procente, cu zece ani în urmă.
Cât valorează un copil, soţ, părinte, o soţie
Valoarea unei vieţi omeneşti diferă de la ţară la ţară, despăgubirile fiind corelate cu salariile medii respective, după cum se va vedea mai jos.
„Despăgubirea medie generală pentru fiecare persoană prejudiciată în 2009 şi 2010, indiferent de relația de rudenie între aceasta și persoana decedată este de 52.883 lei.
Totodată, s-a constatat că prin aplicarea criteriului de vinovăție, despăgubirea medie/victimă indirectă este de 65.078 lei pentru faptele produse din culpă și de numai 30.886 lei pentru cele produse cu intenție.
Diferența de 52% care se poate constata, este greu de explicat, în condițiile în care infracțiunea de omor, apreciată prin prisma pedepsei penale ca având o gravitate cel puțin dublă față de cea a uciderii din culpă, transpusă în latură civilă se situează la jumătatea celei din urmă“, susţine studiul citat.
Calculându-se „valoarea medie de despăgubire acordată la nivelul Curților de Apel din România, pentru rudele de gradul I ale persoanei decedate, precum și pentru fratele/sora și soțul/soția supraviețuitor/-oare, au rezultat următoarele:
– pentru copilul major (descendent de gradul I – fiu/fiică), ca urmare a decesului părintelui său (mama/tata) – 36.434 lei;
– pentru copilul minor (descendent de gradul I – fiu/fiică), ca urmare a decesului părintelui său (mama/tata) – 51.324 lei;
– pentru frate/soră – 29.912 lei;
– pentru părintele (ascendent de gradul I – mama/tata) ca urmare a decesului fiului/fiicei sale, – 75.097 lei;
– pentru decesul soțului/soției, – 52.510 lei.“
Victimele accidentului provocat de Şerban Huidu ar urma să primească despăgubiri de 360.000 de euro de la firma care l-a asigurat pe omul de televiziune.
Studiul cu pricina este accesibil mai sus în ECONOMICA.NET
Viaţă pe puncte
Autorii studiului „propun adoptarea unui sistem de punctaj, în formă tabelară, pentru calculul despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate.“
Valoarea punctului de despăgubire „trebuie raportată la câștigul salarial mediu net lunar, pe economie, urmând ca numărul punctelor aferente fiecărui tip de prejudiciu moral să fie stabilit prin raportare la rezultatele obținute prin centralizarea practicii Curților de Apel din România. La nivelul anului 2010, media Câștigul salarial mediu net lunar pe economie era de 1.407 lei“.
Astfel, grila despăgubirilor ar urma să arate astfel în caz de deces
Nr. crt. |
Relația persoanei prejudiciate în raport cu victima |
Despăgubiri (lei) |
Puncte |
Nr. salarii medii /economie |
1 |
Copil major (descendent de gradul I fiu/fiică) |
36.434 |
258 |
26 |
2 |
Copil minor (descendent de gradul I fiu/fiică) |
51.324 |
364 |
36 |
3 |
Frate/Soră |
29.912 |
212 |
21 |
4 |
Părinte (ascendent de gradul I tată/mamă) |
75.097 |
533 |
53 |
5 |
Soț/Soție |
52.510 |
372 |
37 |
În caz de vătămare corporală
Nr. crt |
Tipul vătămării |
lei/zi de îngrijiri medicale |
Puncte/zi de îngrijiri medicale |
1 |
Cu recuperarea integrală a funcționalității |
316 |
2 |
2 |
Cu infirmitate posttraumatică |
419 |
3 |
Studiul prezintă statistici depsre practicile de despăgubire din mai multe ţări europene, citând, de pildă, „distincţia între patru niveluri de durere:
* durere uşoară: aproximativ 100 euro
* durere medie: aproximativ 200 euro
* durere intensă: aproximativ 300 euro
* durere insuportabilă: minimum 350 euro“
Legea prevede că victimele unui accident auto au dreptul să ceară despăgubiri de până la 5 milioane de euro, pentru vătămări corporale şi decese produse într-un accident, de la compania de asigurări la care şoferul vinovat are poliţa RCA.
Pentru daune materiale (ex pentru repararea maşinii avariate) despăgubirea poate ajunge la maximum un milion de euro, potrivit alinierii din acest an la normele europene.
Cele mai multe dosare ajung însă în instanţă, solicitanţii fiind nemulţumiţi de sumele oferite de companiile de asigurări. Altfel, teoretic, despăgubirile morale pot fi achitate şi în urma unei înţelegeri amiabile între victimă şi compania de asigurări.
Astfel, Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) a constatat că, „dacă în statele din jumătatea nordică a Europei, în general nu se acordă despăgubiri aparținătorilor persoanelor decedate, sau se acordă despăgubiri într-un cuantum moderat, în statele din sudul continentului, sumele acordate cu titlu de compensații sunt mult mai generoase“.
O posibilă explicație pentru aceste diferențe de principiu, „rezidă poate în deosebirile culturale, de percepție la nivel colectiv/macro social a suferinței, prin protecția specificului relațiilor interfamiliale și a setului de valori după care acestea din urmă se ghidează“.
O altă observație „se referă la formă, unele state preferând sisteme tabelare cu punctaj, sau chiar prin legiferarea unor valori concrete forfetare de despăgubire (Cehia, în caz de deces) sau tabelare (Spania, atât în caz de deces, cât și în caz de vătămare, Slovacia doar pentru vătămări etc)“.
Alte ţări se rezumă „la centralizarea practicii judecătorești, comună tuturor fiind însă necesitatea
identificării unor criterii cât se poate de obiective privind estimarea/ stabilirea unor compensații de natură pecuniară/patrimonială, pentru prejudiciile nepatrimoniale“.
La nivelul celor 21 de state analizate, „despăgubirea medie în caz de deces este de 13.636 euro, iar venitul mediu net lunar rezultat este de 1.576 euro. Prin raportarea celor două valori obținute, se poate trage concluzia că despăgubirea medie la nivel european în caz de deces, reprezintă echivalentul a mai puțin de 9 salarii medii nete lunare.
În aceste condiții, prin raportare la nivelul câștigului salarial mediu net lunar din România (1407 lei/lună“, se mai spune în studiul FPVS.